Omenirea are nevoie de conservarea pădurilor
Pădurile contribuie la menținerea echilibrului climatic. Stochează carbon, filtrează aerul, reglează temperatura, protejează biodiversitatea, reduc efectele fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice.
Protecția pădurilor existente ar trebui să fie dublată de plantarea unora noi, în special în zonele cu deficit de pădure. De exemplu, prin participarea ca voluntar la acțiunile de plantare organizate de Adoptă un Copac, care își concentrează eforturile de împădurire a terenurilor degradate din sudul țării. Doar în 2022, Adoptă un Copac a plantat 362.000 de puieți pe o suprafață totală de 52 de hectare, iar ambițiile pentru 2023 sunt și mai mari. Numărul total de copaci plantați a depășit un milion de la debutul programului.
Perdele forestiere
Nu doar copacii din pădurile clasice contribuie la echilibrul climatic. Cei care formează perdele forestiere contribuie la rândul lor la reducerea efectelor schimbărilor climatice. Astfel de soluții sunt din ce în ce mai des folosite în agricultură, dar și în zonele urbane.
Perdelele forestiere din jurul marilor orașe au rolul de reducere a poluării aerului și de scădere a temperaturii în perioadele caniculare. Altfel spus, de îmbunătățire a calității vieții.
Planul Madridului de a crea o uriașă centură verde – ca parte a strategiei anti-poluare a capitalei Spaniei – este un astfel de exemplu. Centura verde a Madridului va avea o lungime de 74 de kilometri și va fi plantată cu specii native precum plopi, sălcii și măslini sălbatici. Pădurea va găzdui și locuri de joacă, trasee de bicicletă și de mers pe jos.
Rolul faunei în conservarea biodiversității
Biodiversitatea are un rol de protecție a mediului. Cu cât aceasta este mai săracă, cu atât crește riscul amplificării schimbărilor climatice din ultimele decenii.
Reintroducerea unor specii de mamifere pe cale de dispariție are rolul de echilibrarea a ecosistemelor din care acestea a făcut parte în urmă cu zeci sau poate chiar sute de ani.
Similar, se încearcă reintroducerea lupului în Munții Măcinului. Dispariția sa de aici a permis înmulțirea șacalilor care au afectat echilibrul ecosistemului.
Proiectul realizat de administrația parcului național împreună cu Rewilding Europe presupune aducerea unei haite de 5-6 lupi din Vrancea.
Printre exemple recente se numără reintroducerea zimbrului în Carpații Meridionali sau a castorului în sud-estul Munților Făgăraș.
