Cei mai mulți dintre noi folosim frecvent obiecte și ambalaje din plastic reutilizabile sau de unică folosință. Pe de altă parte, forțe economice importante la nivel global – grupurile din industria petrolieră, producători de mase plastice – sunt în continuare interesate de menținerea sau chiar creșterea producției de plastic.

Problema este că plasticul, în special cel de unică folosință, se acumulează în cantități din ce în ce mai mari. Astfel, acesta a ajuns să polueze cele mai îndepărtate colțuri ale planetei.  Există însă și un curent tot mai puternic care militează pentru reducerea utilizării ambalajelor și obiectelor din plastic . #iuliefaraplastic

Iulie Fără Plastic a împlinit 10 ani

Mișcarea Iulie Fără Plastic (Plastic Free July) a fost lansată în 2011. Scopul Iulie Fără Plastic este să îi facă pe oameni să conștientizeze cât de mult plastic ajung să utilizeze zilnic. Această schimbare propune mici schimbări în stilul de viață care să reducă folosirea obiectelor și ambalajelor din plastic de unică folosință.

Sfaturi care ajută la reducerea plasticului:

• nu mai cumpăra pungi din plastic de unică folosință – caută variante reutilizabile din rafie sau material textil. De exemplu, sacoșele din bumbac și din textile reutilizate de la Atelierul de Pânză
• renunță la sacii menajeri convenționali din plastic – alege saci biodegradabili;
• dacă ai copil mic și vrea să bea cu paiul – cumpără-i un pai metalic reutilizabil sau paie de hârtie;
• renunță la pungile pentru sandvișuri și folia de plastic în bucătărie – optează pentru alternative din hârtie.

În acest articol mai găsești 8 sfaturi pentru reducerea consumului de plastic. Continuă să citești și aici câteva sfaturi pentru reducerea plasticului.

De ce este gravă poluarea cu plastic?

Poluarea cu plastic este un fenomen care se îndreaptă spre un punct critic ireversibil, arată un studiu publicat în această vară în revista Science.

Autorii studiului atrag atenția că plasticul pătrunde în mediul natural pe tot mapamondul, inclusiv în țări cu o infrastructură performantă de gestionare a deșeurilor.

367 de milioane de tone de plastic au fost produse în 2020 la nivel global

Soluțiile propuse de autorii studiului vorbesc de plafonarea producției de plastic virgin și interzicerea exportului deșeurilor. Excepție ar face cazurile în care țara de destinație are facilități de reciclare superioare celei de unde provin deșeurile.

Prea puțin plastic ajunge să fie reciclat

 În America, doar 3 milioane de tone de plastic au fost reciclate în 2018, cantitate care reprezintă doar 8,7% din tot plasticul generat, potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (EPA). Iar SUA este una dintre piețele cu cele mai avansate sisteme de colectare separată a deșeurilor.

 Astfel, mult mai eficiente sunt reducerea utilizării obiectelor și ambalajelor din plastic și reutilizarea articolelor pentru a evita cumpărarea unora noi.

8 milioane de tone de plastic ajung anual în mări și oceane

Impas în reutilizarea plasticului greu de reciclat

 Astfel, mare parte dintre startup-urile care dezvoltau tehnologii de reciclare de ultimă generație pentru orice tip de plastic, nu au reușit să devină viabile din punct de vedere economic. Aceasta este concluzia unei analize realizată de Reuters, intitulată The Recycling Myth.

Interesul de a identifica o astfel de soluție salvatoare vine în contextul  în care peste 90% din deșeurile din plastic sunt aruncate la groapa de gunoi sau incinerate. Se întâmplă acest lucru pentru că nu există o modalitate ieftină de a recicla și reutiliza aceste deșeuri.

Odată cu reducerea cererii de autovehiculelor alimentate cu combustibili fosili, industria petrolieră va miza pe creșterea producției de plastic. De aceea, producția de plastic se va dubla până în 2040, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie din Paris.

Industria de fast fashion, unul din marii consumatori de plastic

Aproape jumătate din hainele vândute de magazinele online de fashion sunt fabricate în întregime din plastic provenit din industria petro-chimică.

Astfel, din cele 10.000 de articole disponibile în oferta magazinelor online de îmbrăcăminte Asos, Boohoo, Missguided și PrettyLittleThing, 49% au fost realizate în întregime din materiale plastice noi. Cel mai des întâlnite sunt poliesterul, țesăturile acrilice, nailonul sau elastanul, potrivit unei analize realizate de către Royal Society for Arts, Manufactures and Commerce din Marea Britanie.

Alege articole de îmbrăcăminte din țesături naturale sau haine rezistente la multe purtări.

Regulile UE privind interzicerea plasticului de unică folosință nu au fost încă transpuse în legislația românească

Legislația europeană prevede interzicerea comercializării mai multor obiecte din plastic de unică folosință. Printre acestea sunt tacâmurile, paiele, bețișoarele pentru urechi, spatulele , paharele  și caserolele de mâncare.

174 de kilograme de deșeuri din plastic generează anual fiecare locuitor al Uniunii Europene

În România, în 2021, a fost elaborată o ordonanță de urgență de către Ministerul Mediului și Ministerul Economiei.

Potrivit actului normativ, firmele care introduc pe piață pahare din plastic pentru băuturi, inclusiv capacele acestora, și caserolele din plastic pentru alimentele gata preparate (de exemplu polistiren expandat) vor avea obligația să scadă gradual cantitățile de produse de unică folosință introduse pe piață.

Astfel, în anul 2023, firmele vor trebuie să introducă pe piață cu 5% mai puține recipiente din plastic de unică folosință decât vor introduce anul viitor. În anul 2024 – cu 10% mai puține. În anul 2025 vor introduce cu 15% mai puține, iar în anul 2026 – cu 20% mai puține decât în 2022.

Cu alte cuvinte, statul român și-a asumat o serie de ținte foarte modeste.

Concluzii

Situația se poate schimba. Unele guverne au început să impună restricții. De exemplu, UE a adoptat directiva europeană privind interzicerea comercializării de articole și ambalaje din plastic de unică folosință.

Și noi, oamenii obișnuiți, putem participa la oprirea acestui val de plastic nereciclabil care tot crește prin identificarea de soluții alternative.

Cu acest scop au apărut și inițiative precum  Iulie Fără Plastic. Mișcarea atrage, de la an la an, tot mai multe persoane interesate să renunțe, măcar parțial, la plastic.

 

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006 și are experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Birou Eco, Amenajarea eco-turistică a cascadei Bigăr, Regenesys, Pod cu Pod luminezi o casă.