Iulie este luna mersului la mare, a vacanțelor, a băuturilor răcoritoare. De câțiva ani, a mai devenit cunoscută și pentru Plastic Free July (Iulie Fără Plastic) – mișcarea care promovează reducerea utilizării plasticului de unică folosință.

Plasticul a ajuns aproape indispensabil. Flexibilitatea, durabilitatea și greutatea redusă îl fac un material versatil, utilizat în multe domenii. De cele mai multe ori, plasticul este și reciclabil.

Și atunci, de ce s-a ajuns la inițiative de combatere a poluării cu plastic? Mai puțin de 10% din plasticul produs până în prezent la nivel global a ajuns să fie reciclat, iar situația nu pare să se îmbunătățească. În schimb, multe ambalaje din plastic nici măcar nu ajung să fie colectate. Multe sunt aruncate pe spațiul public sau în natură, de unde ajung pe cursul apelor, apoi în mări și oceane.

În funcție de compoziție, plasticul se degradează complet între câteva zeci și câteva sute de ani. Pe de altă parte, se poate fărâmița până la nivelul particulelor de microplastic, care au fost descoperite în cele mai îndepărtate locuri de pe Pământ, dar și în sângele uman sau în laptele matern.

Plastic Free July

Lipsa de control a modului în care sunt gestionate deșeurile din plastic a dus la promovarea unor curente de reducerea pe cât posibil sau chiar eliminare a utilizării plasticului în viața de zi cu zi.

Apărută în 2011 în Australia, inițiativa Plastic Free July își propune ca – pe parcursul lunii iulie – participanții să nu utilizeze niciun obiect sau ambalaj de unică folosință din plastic. Prin acest lucru, se dorește atragerea atenției asupra pericolului reprezentat de acest material pentru natură.

Pași mici pentru reușite mari

Omniprezența plasticului îl face greu de înlocuit. Fiecare dintre noi s-a obișnuit cu avantajele pe care acesta le oferă în viața de zi cu zi. Ușurința utilizării sale a dat naștere unor obiceiuri care ne-au intrat în reflex.

Eliminarea plasticului de unică folosință poate părea o schimbare prea radicală. Din acest motiv, în funcție de stilul de viață, fiecare ar trebui să își stabilească pași mici în tranziția la o viață fără plastic.

Treptat, ar trebui să încercăm să utilizăm cât mai puține articole din plastic. Cumpărarea de produse în ambalaje mari în locul pachetelor sau recipientelor cu gramaje și litraje mici poate fi o opțiune de reducere a plasticului.

În cazul altor tipuri de produse, se poate opta pentru alternativele reutilizabile. Primul lucru care poate fi făcut în privința articolelor de unică folosință (sacoșe, ambalaje, recipiente de băuturi) este găsirea de modalități de înlocuire a lor.

De exemplu, pentru a nu mai cumpăra sticle din plastic sau cafea în pahare de unică folosință nereciclabile putem lua de acasă recipiente reutilizabile din sticlă sau inox pentru apă sau termos pentru cafea.

Provocări „fără plastic”

Pasul următor este alegerea unor provocări care presupun eliminarea a și mai multor articole din plastic de unică folosință. De exemplu, poți stabili o zi de gătit fără a utiliza niciun articol de unică folosință din plastic. Acest lucru s-ar putea face prin cumpărarea de legume și fructe vrac sau prin alegerea de alimente uscate (paste, orez, etc) ambalate în hârtie sau carton.

O altă provocare poate fi cumpărarea, timp de o lună, de produse de îngrijire personală sau de curățenie care nu sunt ambalate în plastic. Se poate face prin cumpărarea de produse vrac de la magazine zero waste, de la piață sau prin găsirea de articole ambalate în hârtie sau carton. Fabricarea lor în casă, pe bază de ingrediente naturale (bicarbonat de sodiu, oțet, uleiuri esențiale etc.) este un alt mod de a evita ambalajele de unică folosință.

Există o mulțime de alternative  prin care pot contribui la reducerea deșeurilor din plastic de unică folosință. Important este primul pas. Pentru mai multe provocări #IulieFărăPlastic care se potrivesc cel mai bine stilului tău de viață, accesează pagina Plastic Free Foundation.

 

Acest articol face parte dintr-o serie care promovează obiceiuri sustenabile, realizată cu susținerea ProCredit Bank România.

 

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

 

 

 

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România. Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.