skip to Main Content
Totul Despre Deșeurile De Echipamente Electrice și Electronice, Partea I

Totul despre deșeurile de echipamente electrice și electronice, partea I

Obiectele care funcționează cu curent electric sunt peste tot în ziua de astăzi. Dacă acum 100 de ani ne puneam părul pe bigudiuri, făceam cafeaua pe foc și spălam rufele la râu, acum există câte o alternativă electrică gata să ne sară în ajutor pentru fiecare dintre aceste activități. Electricitatea ne face viața mai ușoară și ne duce mai departe decât credeam vreodată că vom ajunge, dar totul vine cu un cost. Odată cu înmulțirea obiectelor cu componente electrice și electronice, a crescut și numărul deșeurilor rămase în urma acestor obiecte.

Dacă ne uităm la cifrele disponibile referitor la Uniunea Europeană, putem observa că numărul produselor electrice și electronice puse pe piață se află într-un trend ascendent. Este adevărat că între 2010 și 2013 cantitatea de EEE-uri vândute a scăzut de la 7,9 milioane de tone la 7,3 milioane de tone, dar piața a crescut cu 24,1% în următorii 4 ani, ajungând la 9,0 milioane de tone vândute în 2017.[1] După ce li se sfârșește durata de viață, toate aceste echipamente electrice și electronice ajung DEEE-uri.

Ce este (și ce nu este) un DEEE?

DEEE este un acronim care vine de la Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice. Altfel spus, orice echipament care se conectează la priză, are un cablu, funcționează pe baterii sau are o placă de circuit, devine DEEE în momentul în care se defectează iremediabil, nu mai îndeplinește toate funcțiile pentru care a fost creat sau, pur și simplu, nu mai este folositor pentru proprietarul său.[2]

Iată câteva exemple de obiecte care vor ajunge DEEE-uri la finalul vieții: frigiderul, mașina de spălat, ceainicul electric, bigudiurile electrice, telefonul mobil, lampa de pe noptieră, panoul solar, bormașina, consola de jocuri, etc.

Iată câteva exemple de obiecte care NU intră în categoria DEEE-urilor: implantul de insulină folosit (produsele medicale care prezintă risc de contaminare se încadrează la deșeuri medicale, chiar dacă au componente electronice), CD-urile vechi, ceasurile mecanice, bateriile, etc.

Nu este o greșeală: deși sunt asociate deseori cu DEEE-urile, teoretic bateriile nu se încadrează în această categorie. Bateriile și acumulatorii sunt DBA-uri, adică Deșeuri de Baterii și Acumulatori. Este important să facem această distincție, deși majoritatea punctelor pentru DEEE-uri colectează și baterii, pentru că acestea trebuie separate de produsul pentru care au fost folosite (dacă este posibil și nu sunt integrate). Așadar, nu duceți la reciclat o jucărie stricată lăsând bateriile folosite în ea. Este foarte important să le scoateți și să le predați separat, pentru că bateriile urmează alte proceduri de reciclare și prezintă alte riscuri (de exemplu, risc de incendiu, dacă sunt lovite sau strivite).[3]

Dacă aveți dubii în privința unui obiect de care nu mai aveți nevoie, puteți căuta eticheta specifică DEEE-urilor pentru a vă asigura că îl predați unde trebuie. Aceasta este reprezentat de un tomberon tăiat cu un X mare.

DEEE

De ce să reciclăm DEEE-urile?

Este foarte important să colectăm separat toate tipurile de deșeuri, iar acestea să ajungă la reciclat. Deși toate deșeurile depozitate necorespunzător sunt problematice pentru mediu în felul lor (de la plastic la cotoarele de măr), DEEE-urile se remarcă prin multitudinea de probleme pe care le cauzează atunci când scapă „în sălbăticie”.

Statistica Eurostat DEEE

În primul rând, DEEE-urile și DBA-urile au în componență substanțe toxice, care pot ajunge în sol și apoi în pânza freatică în cazul depozitării la groapa de gunoi. Acestea cauzează probleme atât florei și faunei, cât și sănătății oamenilor. De exemplu: Freonul din instalațiile frigorifice și de aer condiționat este un gaz cu efect de seră, care degradează stratul de ozon. Substanțele ignifuge bromurate cu care se izolează anumite componente de calculator provoacă tulburări de memorie și disfuncții la nivelul tiroidei la oameni. Mercurul din becuri și alte instalații (mai ales cele mai vechi) cauzează probleme cu sistemul nervos și rinichii.[4]

În al doilea rând, echipamentele electrice și electronice conțin compuși valoroși și metale rare, majoritatea găsite în cantități limitate pe Pământ. Este important ca acestea să fie recuperate, pentru că sunt neregenerabile sau greu regenerabile, și trebuie să ne asigurăm că nu rămânem fără ele. Printre aceste materii prime se numără: antimoniu, berylium, indium, gallium, dar și aur, argint și platină.[5]

Conform unui studiu Eurostat, în Uniunea Europeană se colectează mai puțin de jumătate din EEE-urile puse pe piață, dar aproape toate care ajung la colectare sunt reciclate sau valorificate. Îngrijorător este faptul că media europeană este în scădere ușoară, coborând de la 39,5% în 2017, la 34,8% în 2018 (cele mai noi date).[6] Dacă ne uităm doar la cifrele pentru România, descoperim că stăm chiar și mai rău, având un procentaj de reciclare a DEEE-urilor de doar 25% în 2016 (comparat cu media europeană de 39,5% din acel an), și nici măcar nu mai apărem în studiile din ultimii doi ani.

Urmăriți site-ul și pagina noastră de Facebook pentru partea a II-a a articolului „Totul despre deșeuri de echipamente electrice și electronice”, în care vom vorbi despre punctele de colectare și alte aspecte legale relevante pentru DEEE-uri!

 

Surse:

[1] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Waste_statistics_-_electrical_and_electronic_equipment#EEE_put_on_the_market_and_WEEE_collected_in_the_EU

[2] https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/cum-reciclezi-deseurile-de-echipamente-electrice-si-electronice-deee/

[3] https://www.ecotic.ro/dba/

[4] https://www.ecotic.ro/info-reciclare/

[5] https://www.ecotic.ro/info-reciclare/#c4

[6] https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/t2020_rt130/default/line?lang=en

Back To Top