Reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră nu se poate face în ritmul dorit pentru limitarea temperaturii globale la mai puțin de 2 grade Celsius față de nivelurile pre-industriale. Cum putem noi ajuta?

Luna ianuarie din 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie măsurată vreodată în lume, a anunțat Copernicus, serviciul Uniunii Europene de monitorizare a Pământului. Astfel, prima lună din 2025 depășește recordul stabilit în ianuarie anul trecut.

De la declanșarea fenomenului El Nino în iunie 2023, recordurile de temperatură s-au ținut lanț. Anii 2023 și 2024 au fost cei mai călduroși ani de când se fac măsurătorile meteo. Anul 2024 a consemnat încă un eveniment negativ. Pentru prima dată în istorie a fost depășit pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale.

Acordul de la Paris semnat de țările membre ONU în 2015 a stabilit menținerea creșterii temperaturii globale cu mult sub 2°C prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă. Istoricul ultimilor 2 ani arată că această țintă are șanse minime să fie menținută.

Potrivit ONU, planurile şi politicile curente ale statelor lumii vor duce la creșterea temperaturii cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol. Aceste previziuni au fost făcute înainte de ieșirea din Acordul de la Paris a SUA, al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după China.

Consecințele depășirii pragului global cu 2°C

Depășirea pragului de 2 grade Celsius ar putea avea efecte devastatoare asupra mediului, economiei și societății. Topirea ghețarilor și a calotei glaciare din Groenlanda și Antarctica va contribui la creșterea nivelului mării. Numeroase zone de coastă vor fi inundate și milioane de oameni care trăiesc în zonele respective vor fi afectați.

Temperaturile mai ridicate vor contribui la creșterea fenomenelor meteo extreme. Valurile de căldură, secetele severe, inundațiile și furtunile violente vor fi mai frecvente. În consecință, agricultura și resursele de apă vor fi puternic afectate, la fel și comunitățile care depind de ele.

Pierderile de biodiversitate vor continua sau chiar se vor intensifica. Numeroase specii de plante și animale din mediul marin și de pe uscat, care nu se pot adapta rapid la schimbările climatice, vor dispărea. Recifele de corali, esențiale pentru ecosistemele marine, vor fi amenințate cu dispariția.

---

CITEȘTE ȘI Orașele aglomerate au nevoie de mai multe zone verzi

---

Schimbările climatice vor favoriza răspândirea bolilor infecțioase, cum ar fi cele transmise de țânțari. Temperaturile mai ridicate vor duce la mai multe probleme de sănătate cauzate de căldură.

Previziuni pentru România

Anul 2024 nu a fost cel mai călduros la nivel global, ci și în România.  Temperatura medie anuală a fost de 13°C, cu 2,7 grade Celsius peste media perioadei 1991-2020. De altfel, cei mai călduroși ani în România au fost 2024, 2023, 2019, 2020 şi 2022.

În vara anului trecut, Romanian a avut cel mai lung și intens val de căldură din istoria recentă, cu 46 de zile de caniculă în perioada 31 mai – 31 iulie. Anul agricol 2023-2024 a fost al cincilea cel mai secetos din istorie, cu o cantitate medie anuală de precipitații de 569 l/mp.

Condițiile de secetă și căldură extremă cresc riscul izbucnirii incendiilor de vegetație, care pot duce la pierderi de biodiversitate și pagube materiale semnificative.

Până în 2040, valurile de căldură şi temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe precum București şi Craiova, potrivit raportului Starea Climei. România 2024, publicat de InfoClima

Totodată, schimbările climatice ar putea cauza peste 2,3 milioane de decese suplimentare în 850 de orașele din Europa până la finele secolului 21, arată un alt studiu publicat în ianuarie 2025. Barcelona ar putea avea cel mai mare număr de decese cauzate de temperatură până la sfârșitul secolului, la 246.082. Și Bucureștiul, cu aproape 47.500 decese, se află printre cele mai afectate 10 orașe.

Ce putem face?

Adaptarea la noua realitate climatică necesită politici urbane adaptate și strategii de atenuare a efectelor crizei climatice asupra populației și a afacerilor. Sunt însă măsuri pe care fiecare dintre noi le poate lua pentru a reduce presiunea asupra resurselor naturale.

Reducerea consumului de energie. Folosește becuri LED, electrocasnice eficiente energetic și izolează locuința pentru a reduce consumul de energie. Scoate din priză echipamentele electrice când nu le folosești. Dacă este posibil, instalează un sistem fotovoltaic cu baterie.

---

CITEȘTE ȘI Sfaturi pentru un consum responsabil de energie electrică

---

Transportul verde. Mergi pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun atunci când ai posibilitatea. Închiriază vehicule electrice. Limitează călătoriile cu avionul în vacanțe.

Alimentele sustenabile și reducerea risipei . Redu, pe cât posibil, consumul de carne. Consumă local și sezonier. Planifică mesele, depozitează corect alimentele, adaptează rețetele pentru a reduce risipa.

Refuză, redu, refolosește, reciclează, compostează. Alege produse cu ambalaje reutilizabile sau reciclabile. Cumpără produse vrac sau durabile. Reutilizează obiectele și colectează separat deșeurile corect. Compostează resturile alimentare și vegetale – acestea reprezintă jumătate din deșeurile care ajung la groapa de gunoi.

Fiecare mică schimbare contează, iar impactul se amplifică atunci când tot mai mulți oameni adoptă un stil de viață sustenabil!