Orașele din Europa, dar și din alte zone ale lumii sunt tot mai afectate de temperaturi extreme. Adaptarea la schimbările climatice presupune o mai bună planificare urbană care să permită plantarea de copaci pe străzi și înființarea de zone verzi.

Luna februarie din 2024 a fost cel mai cald februarie înregistrat vreodată. Este deja a noua lună consecutivă cu temperaturi lunare record la nivel global. Mulți vor trece ușor peste iernile mai blânde, cu mai puțină zăpadă, însă verile cu intervale de caniculă prelungită vor fi mai greu de suportat.

Efectele încălzirii globale se întețesc și afectează tot mai des viețile oamenilor. Nu toți vor resimți însă impactul schimbărilor climatice cu aceeași intensitate.

Pe măsură ce planeta se urbanizează, tot mai mulți oameni vor locui în orașe aglomerate, dominate de beton și asfalt. În perioadele cu temperaturi ridicate, căldura generată de acestea poate deveni insuportabilă, cu efecte negative asupra sănătății grupurilor vulnerabile.

Pentru a reduce riscurile, orașele trebuie să permită un trai confortabil tot timpul anului. În zonele aglomerate, acest lucru va deveni tot mai dificil fără copaci și suprafețe neocupate de clădiri, pavaj și asfalt.

Insule de căldură urbană

Ce se întâmplă în orașe în timpul valurilor de căldură? O cantitate mare din energia soarelui este absorbită și reflectată de suprafețele expuse razelor. În consecință, crește și temperatura pereților și asfaltului, care apoi este transferă în mediul înconjurător.

Suprafețele permeabile și umede, cum ar fi iarba sau solul, absorb mai puțină căldură. În schimb, materialele precum asfaltul sau betonul absorb și până la 95% din energia soarelui. Aceasta este apoi radiată înapoi în jur.

În zilele în care meteorologii anunță 38°C, suprafețele precum asfaltul sau cimentul pot atinge și temperaturi de peste 65°C. Contactul cu ele poate provoca arsuri ale pielii.

Astfel de fenomene sunt tot mai frecvente în orașe. Suprafețele naturale sunt înlocuite cu structuri impermeabile, precum clădirile și drumurile. Acestea creează „insule de căldură urbană”, zone care înregistrează temperaturi semnificativ mai ridicate în comparație cu regiunile mai puțin aglomerate din jurul lor.

În Europa, aproape jumătate din școlile și spitalele din orașe sunt situate în așa-numitele insule de căldură urbană, expunând populațiile vulnerabile la temperaturi care le pun în pericol sănătatea, pe măsură ce impactul schimbărilor climatice se înrăutățește.

Insulele de căldură urbane sunt create printr-o combinație de factori. Spațiile verzi și vegetația joacă un rol vital în reducerea temperaturilor de la suprafața solului. În schimb, geometria urbană, cu structurile sale obstructive, captează căldura noaptea. Suprafețele urbane absorb și stochează mai multă căldură în comparație cu acoperirea naturală a solului, ridicând și mai mult temperaturile.

Mai puțin asfalt, mai mulți copaci

Menținerea la limita suportabilității a temperaturilor în orașele europene în perioadele de caniculă a devenit o provocare.

Înțelegerea acestor factori contribuie la crearea de orașe mai răcoroase și mai sustenabile. Deși sunt necesare acțiuni urgente pentru a combate schimbările climatice, există și un instrument aflat deja la îndemână: spațiile verzi.

Astfel, copacii de pe aliniamentele stradale, parcurile sau zonele umede pot juca un rol important în răcirea orașelor în timpul valurilor de căldură. Un studiu al Universității din Surrey (Marea Britanie) arată că temperatura aerului din zonele urbane poate fi scăzută, în medie, cu 3,8°C de copacii de pe străzi, cu 3,2°C de parcuri și cu 4,7% de zonele umede.

Românii au acces limitat la spațiile verzi

Locuirea în apropierea spațiilor verzi are o serie de beneficii pentru sănătatea fizică, dar și cea mintală. Accesul la acestea este însă inegal la nivel european.

Opt din zece europeni spun că au acces facil la spațiile verzi, potrivit unui sondaj de tip Eurobarometru. Sunt însă disparități destul de mari.

În România, doar 76% dintre locuitori spun că beneficiază de acces ușor. Este mult sub procentul raportat de țările din regiune: 91% în Ungaria, 90% în Slovacia, 86% în Polonia și 85% în Bulgaria.

Cum putem crea mai multe spații verzi?

Crearea de spații verzi prin plantarea de copaci noi pare simplă la prima vedere, însă trebuie planificată riguros pentru a obține maxim de beneficii.

În ajutorul planificatorilor, Cecil Konijnendijk, directorul institutului Nature Based Solutions din Canada, a dezvoltat regula 3-30-300. Astfel, toată lumea ar trebui să poată vedea cel puțin 3 copaci din casa lor. Apoi ar trebui să existe 30% acoperire a copacilor la nivel de cartier. Acesta ar fi pragul peste care se pot vedea beneficiile climatice și pentru sănătate.

Regula finală este și o recomandare a Organizației Mondiale a Sănătății. Aceasta spune că nimeni nu ar trebui să locuiască la mai mult de 300 de metri de un parc sau spațiu verde de cel puțin un hectar.

Depavări și carosabil comun pentru pietoni, biciclete și mașini

În anumite zone din Europa, asfaltul și pavajul sunt înlăturate pentru a crește suprafața spațiilor verzi. În Franța, o fostă parcare de 45.000 de metri pătrați a fost depavată pentru a fi înverzită.

În cartiere mai puțin populate din Belgia, unele trotuare au fost îndepărtate complet, iar pietonii şi bicicliștii împart carosabilul cu mașinile. Susținătorii ideii spun că depavarea permite apei să se absoarbă în sol, ceea ce reduce pericolul de inundații în perioadele cu ploi abundente.

Toate aceste măsuri au rolul de a face orașele mai rezistente la valurile de căldură din timpul verii.

Acest articol face parte dintr-o serie care promovează obiceiuri și practici sustenabile, realizată cu susținerea ProCredit Bank România.

 

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

 

 

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România. Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Birou Eco, Eco Provocarea, Harta Reciclării, Recicleta și Regenesis.