Schimbările climatice sunt din ce în ce mai ușor de simțit. După un 2022 cu perioade caniculare și cote ale apelor aproape de minimele istorice, a urmat o lună ianuarie fără zăpadă și temperaturi record. În vară, lunile iunie și iulie au fost cele mai călduroase de când se înregistrează valorile termice.  Va fi acesta noul normal? Este România pregătită să facă față acestor schimbări?

Anul 2022 a fost deosebit de cald, în special în Europa Occidentală. În Marea Britanie s-a depășit pentru prima oară în istorie temperatura de 40°C. Și alte țări au simțit efectele vremii caniculare. În Franța, peste 57.000 de hectare au fost înghițite de incendii, de șase ori mai mult decât media anuală. Seceta prelungită a făcut din iulie cea mai fierbinte lună în Spania din 1961 până în prezent. În Italia, nivelul fluviului Pad a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.

În România, anul 2022 a fost al treilea cel mai călduros din istorie. Temperatura medie anuală a fost de 11,77°C, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Totodată, cei mai călduroși cinci ani din România din 1900 și până în prezent au fost în ultimii 15 ani: 2019, 2020, 2022, 2015 şi 2007

Efectul de încălzire va continua și se va accentua. Deja, în 2023, luna ianuarie a fost deosebit de călduroasă. Pe 20 ianuarie s-au înregistrat 22,5°C la Turnu Măgurele. Este cea mai ridicată temperatură atinsă în luna ianuarie în România de când se fac observații meteorologice. Alte zeci de stații și-au bătut anul acesta recordurile de temperatură pentru prima lună din an.

Viscol și caniculă în același timp

Gazele cu efect de seră generate de activitatea umană (cu precădere arderea combustibililor fosili) sunt principala cauză a încălzirii globale. O spun marea majoritate a oamenilor de știință. Schimbările climatice înseamnă în primul rând temperaturi mai ridicate, dar nu numai. Creșterea frecvenței perioadelor de instabilitate și a fenomenelor meteo extreme sunt alte astfel de cauze.

Astfel, după ani de secetă și incendii masive de pădure, California s-a confruntat, la începutului anului 2023, cu inundații, viscol și ninsori abundente. Pe continentul Americii de Nord au fost concomitent  – la finele lunii februarie – avertizări de vreme rea și de caniculă.

Mai multe viituri după perioadele de secetă

Robert Thompson de la Universitatea Reading din Marea Britanie a făcut un experiment pentru a demonstra de ce ploile abundente nu sunt benefice după perioadele de secetă prelungită. Cercetătorul a pus trei pahare pline cu apă cu gura în jos, pe trei soluri diferite pentru a vedea cât de repede este absorbită apa în pământ. Unul era umed, al doilea avea o umiditate normală, iar al treilea era uscat.

Zonele de teren cu umiditate crescută absorb apa în câteva secunde, pe când cele uscate absorb apa foarte greu, paharul fiind aproape plin după minute întregi.

Acest lucru ne arată că, după o secetă îndelungată, o ploaie abundentă nu numai că nu va ajuta la refacerea umidității terenului, dar va genera viituri care vor produce inundații.

Cum va în România în 2030?

Fenomenele meteo extreme nu vor ocoli nicio regiune. Chiar dacă nu putem ști când și unde astfel de manifestări vor avea consecințe catastrofale, ele vor crește cu siguranță în frecvență și intensitate.

Și în România, impactul climatic asupra oamenilor și ecosistemelor se va amplifica în următorii ani. O spune Roxana Bojariu, șefa Departamentului de Schimbări Climatice din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

„Vara lui 2022 o puteți lua ca un trailer pentru ce va fi în vara lui 2030. Noi simțim efectul cumulat al fluctuațiilor naturale, numai că acestea apar pe fondul creșterii temperaturii și al altor modificări în sistemul climatic. Valurile de căldură vor deveni din ce în ce mai frecvente, mai intense și vor dura mai mult”, susține Roxana Bojariu.

În aceste condiții, asigurarea resurselor de apă pentru culturile agricole și pentru aprovizionarea marilor orașe ar putea deveni o provocare. Totodată, România va avea de făcut față incendiilor de vegetație. Până nu demult, acestea erau caracteristice zonelor mai aride, precum Europa de Sud.

„Creșterea intensității precipitațiilor va aduce probleme mari în mediul urban. Acolo solul este izolat de atmosferă, iar curgerea la suprafață este mai mare. Pe de altă parte, creșterea intensități va favoriza viiturile, care sunt greu prognozabile”, a completat climatologul.

România va trebui să se pregătească pentru a reduce efectele fenomenelor meteo extreme.

„Va trebui o gândire care să țină cont atât de acțiuni imediate, cum ar fi sistemele de alertare, dar va trebui și o gândire pe termen mediu și lung, care să ia în calcul cum ne dezvoltăm  localitățile pentru a evita astfel de riscuri”, a explicat Roxana Bojariu.

Adaptarea este cheia. Astfel, România ar putea fi mai puțin expusă decât alte țări la schimbările climatice. În aceste condiții, pe lângă pericolele la care va fi expusă, România ar putea beneficia și de unele oportunități în cazul în care va ști să-și gestioneze apa și va menține umiditatea terenurilor agricole.

 

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

 

 

 

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.