Majoritatea ambalajelor au un cod care ne indică materialul, pentru a facilita procesul de colectare și reciclare. Așa stau lucrurile cel puțin la nivel teoretic…Practic, doar pentru că două obiecte sunt din același material și au același cod, nu înseamnă că se reciclează amândouă. De ce? Rațiunile economice dictează dacă un obiect va ajunge la reciclare, la incinerare sau la groapa de gunoi.

În acest articol vorbim despre reciclarea plasticului, dar și despre coduri, reguli și dilemele ce apar odată cu acestea.

Unul dintre motivele pentru care gradul de reciclare este foarte scăzut în România este aplicarea deficitară a legislației actuale, dar și taxele de depozitare la groapă, care sunt printre cele mai mici din Europa.

În aceste condiții numeroase autorităi locale și operatori de salubrizare nu au depus eforturi pentru a organizare un sistem funcțional de colectare pe mai multe fracții, care să permită inclusiv valorificarea deșeurilor prin reciclare.

Cetățenii care aleg să recicleze (în ciuda infrastructurii deficitare) plătesc în continuare taxe de salubritate la fel de mari ca cei care aruncă deșeurile amestecat. Încă nu este introdus un sistem de garanție/depozit pentru ambalaje, iar regulile de reciclare sunt neclare și neunitare.

Cum RECICLEZI plasticul?

Și totuși: Ce e de făcut? Cum știm ce se reciclează și ce nu?

Putem porni de la o serie de reguli general valabile, pe care să le aplicăm atunci când suntem nesiguri, și în rest să ne adaptăm la cerințele colectorului care deservește zona în care locuim sau în care lucrăm.

Mai jos îți explicăm cum se face reciclarea plasticului în funcție de coduri și ce reguli se aplică.

Ce știm sigur?

Cod 01  – polietilenă tereftalată (PET)

Cod 02  – polietilenă cu densitate ridicată (HDPE)

Putem spune cu siguranță că în România se pot colecta în vederea reciclării toate flacoanele – recipientele de tip sticlă de la băuturi (PET) sau cele de la detergenți, șampon, balsam (HDPE). Dacă sunt ridicate de către un operator de salubritate este bine ca acestea să fie clătite și turtite. Dacă le duceți la un automat de colectare (de tipul celor existente în anumite supermarketuri), trebuie să știți că acesta va recunoaște doar flacoanele din PET (adică sticlele de apă și de suc) și le va primi doar neturtite, întrucât sunt comprimate automat în mecanism.

În plus, majoritatea colectorilor reușesc să valorifice prin reciclare și un anumit tip de folie de plastic (cea puțin elastică, groasă, care nu foșnește și nici nu se mototolește ușor, folosită de obicei la baxuri sau la împachetarea mobilei; NU folie alimentară)

Ce poate genera confuzie?

Pe lângă flacoane există și alte obiecte produse din materialele PET, cu codul 01. Printre aceste se numără: paharele de unică folosință transparente, anumite caserole și anumite pahare de iaurt. Deși am putea crede că ele se reciclează fără probleme împreună cu celelalte obiecte din PET, asta nu este neapărat adevărat și trebuie verificat cu operatorul de salubritate.

Principala cauză este faptul că aceste recipiente sunt contaminate cu resturi alimentare și generează costuri mari de curățare. Astfel, mulți reciclatori preferă să nu le accepte din cauza costurilor mari de procesare. În plus, acestea ar necesita alt proces de reciclare față de flacoanele de la băuturi.

Ce nu (prea) se reciclează?

Pe lângă obiectele cu codurile 01 și 02, mai există produse și ambalaje din plastic cu coduri de la 03 la 07. Acestea fie sunt nereciclabile, fie se reciclează mai greu.

Desigur, există mereu posibilitatea să găsiți un colector care a reușit să valorifice prin reciclare și aceste tipuri de obiecte sau să apară și în România tehnologia necesară procesării lor. Totuși, din ce știm noi, majoritatea colectorilor fie nu le preiau, fie le preiau pentru a le valorifica energetic, prin incinerare.

Iată care sunt aceste tipuri de plastic:

Cod 03 – policlorură de vinil (PVC)

Din acest material se fac: țevi, anumite recipiente pentru produse care nu sunt de uz uman (adică nu cosmetice, detergenți sau băuturi, ci mai degrabă ulei de motor), anumite elemente de construcție. Este un material toxic, care nu poate fi reciclat împreună cu alte tipuri de plastic și care prezintă numeroase dificultăți în procesul de valorificare, motiv pentru care se reciclează doar în anumite țări.

Cod 04 – polietilenă cu densitate mică (LDPE)

Din acest material se fac: anumite ambalaje de tip pungă pentru alimente, în special pentru pâine, anumite recipiente de mâncare, o parte dintre obiectele de unică folosință, chiar și anumite flacoane (pe care nu este recomandat să le amestecați cu cele reciclabile). Este un material sigur și nontoxic, motiv pentru care îl regăsim în multe tipuri de ambalaje de alimente. Se reciclează mai greu.

Cod 05  – polipropilenă (PP)

Din acest material se fac: majoritatea ambalajelor tip pahar pentru iaurt și alte brânzeturi, alte recipiente flexibile sau dure pentru mâncare sau medicamente (de obicei cele netransparente), multe din obiectele de unică folosință, învelișurile plastice de la majoritatea electrocasnicelor, o parte din jucării, folii și pungi. Este un material foarte răspândit, non-toxic, inclusiv atunci când este încălzit la microunde. Este sigur și foarte versatil. Se reciclează într-o proporție mai mică, cu precădere ambalajele cu grosime mare (de exemplu găletușe de iaurt).  Puteți întreba punctual operatorul de salubritate ce să faceți cu obiectele cu codul 05.

Cod 06 – polistiren (PS)

Din acest material se fac: o parte din caserole și pahare de unică folosință, anumite tipuri de „umplutură” pentru ambalarea produselor fragile. Este un material foarte ieftin și ușor, motiv pentru care este și destul de răspândit. Din cauza caracterului toxic, s-a observat o oarecare reducere în ultimii ani. Este un material care nu prea se reciclează, pentru că fiind foarte puțin dens, este nevoie de un volum foarte mare pentru a atinge un număr de kilograme, ceea ce face reciclarea nerentabilă. Încercați să îl evitați pe cât posibil.

Cod 07 –  alte tipuri de plastic (altele)

În această categorie întră obiectele făcute din nailon, policarbonat, acril, precum și toate celelalte tipuri de mase plastice care nu au fost menționate până acum. Este cea mai nocivă formă de plastic și nu se reciclează efectiv nicăieri. Cel mai probabil va ajunge la groapa de gunoi sau va elibera compuși toxici la incinerare. Încercați să îl evitați pe cât posibil.

Concluzia

Reciclarea plasticului nu este chiar atât de dificilă, dacă respectăm anumite coduri și reguli. Însă încearcă să respecți pe cât posibil ierarhia sustenabilității.

Redu cantitatea de deșeuri pe care le generezi, mai ales dacă este vorba de ambalaje și obiecte nereciclabile. Alege cât de des poți alternative reutilizabile în locul plasticului de unică folosință. Și nu în ultimul rând: reciclează! Iar asta înseamnă și: alege obiecte pe care știi că le poți recicla!

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Birou Eco, Amenajarea eco-turistică a cascadei Bigăr, Regenesys, Pod cu Pod luminezi o casă.

Surse:

Foto https://www.nicepng.com/ourpic/u2q8i1a9r5r5r5e6_plasticsign-recycle-plastic-recycling-codes/

https://www.nonstopgreen.com/articles/article/5e8cd9dfcaac5f119c18da52

Plastic Resin Codes