fbpx
skip to Main Content

Lumea în care trăim nu poate prospera fără biodiversitate

Biodiversitatea planetei este în pericol. Până la un milion de specii de plante și animale sunt amenințate cu dispariția dacă omenirea nu face eforturi mai mari să protejeze ecosistemele planetei.

Biodiversitatea planetei – ansamblul speciilor de plante și animale – este cea care a ajutat specia umană să evolueze și să avanseze la nivelul de acum. Creșterea populației din ultimele decenii a afectat însă radical speciile de plante și animale.

Defrișările pădurilor tropicale, desecarea zonelor umede, braconajul, pescuitul excesiv, utilizarea la scară largă a insecticidelor și pesticidelor sunt doar câteva din cauzele reducerii suprafeței unor ecosisteme importante pentru planetă cu efecte devastatoare asupra biodiversității găzduite de acestea.

Nu în ultimul rând, Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) –  organismul științific însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale cauzate de activitățile umane atrage atenția că depășirea temperaturii cu 2° Celsius față de nivelurile pre-industriale poate avea efecte devastatoare asupra biodiversității. În prezent, pragul fixat de organismele internaționale de a nu depăși 1,5° Celsius față de nivelurile temperaturilor pre-industriale are șanse mari să fie trecut.

A șasea extincție în masă

Biodiversitatea este varietatea tuturor formelor de viață de pe Pământ. Este firesc ca speciile să evolueze și să dispară. 98% din toate speciile care au trăit vreodată pe pământ sunt acum dispărute.

Diferența este că extincția speciilor se întâmplă acum de 1.000 de ori mai repede decât ritmul considerat firesc. Din această cauză, oamenii de știință numesc perioada actuală „a șasea extincție în masă”.

Cel mai recent raport al Living Planet Index, realizat de World Wide Fund (WWF) și Societatea Zoologică din Londra include, cu aproape 32.000 de populații de 5.230 de specii, cel mai mare set de date de până acum.

Raportul constată că, din 1970 până în 2018, populațiile de vertebrate monitorizate în cadrul studiului au scăzut, în medie, cu 69% pe glob.

Mai mult decât atât, în regiunile tropicale populațiile de animale sălbatice monitorizate au scăzut și mai îngrijorător. Astfel Doar în America Latină și regiunea Caraibelor, populațiile monitorizate de cercetători au scăzut, în medie, cu 94%.

Europa este una dintre regiunile cu cele mai mici scoruri pentru „intactitudinea biodiversității” și este important de menționat că multă biodiversitate fusese deja epuizată de anul de referință 1970 al indicelui Planetei Vie. În consecință, scăderea

„Este cu adevărat înfricoșător. În fiecare an, pierdem 10 milioane de hectare de păduri – o zonă de dimensiunea Portugaliei – iar Amazonia, una dintre cele mai mari păduri tropicale din lume, este aproape de punctul critic. Această distrugere va afecta toate viețile, clima, securitatea alimentară și mijloacele de trai a milioane de oameni de pe planetă”, a declarat Anke Schulmeister, Senior Policy Officer în cadrul WWF.

Albine și rinoceri

Multe specii au ajuns să fie în pericol de dispariție sau chiar să dispară din cauza braconierilor.

Braconajul a făcut ca rinocerii să ajungă printre mamiferele cu cel mai ridicat risc de dispariție. În Africa, rinocerul negru vestic a fost declarat dispărut acum câțiva ani din această cauză.

Totodată, doar două exemplare din specia rinocerilor albi nordici mai există în acest moment pe glob. Ultimul mascul din această specie a murit anul trecut, iar ultimii doi rinoceri albi rămași sunt ambele femele.

Oamenii de știință au reușit să fertilizeze embrioni in vitro pentru a salva specia de la dispariție. Cu ajutorul ovulelor femelelor și spermatozoizilor păstrați din masculii acum dispăruți, doi embrioni sunt acum stocați în azot lichid, până vor putea fi transferați într-o mamă surogat, în speranța salvării acestei specii.

Albinele sunt esențiale pentru polenizarea plantelor care nu se pot reproduce altfel. Activitatea umană este principala cauză a ratei actuale de dispariție a albinelor și a altor insecte polenizatoare. Aceasta este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât ar fi firesc.

Pierderea habitatului și utilizarea pesticidelor în agricultură sunt principalele cauze ale scăderii numărului de insecte. Totodată, poluarea aerului împiedică insectele polenizatoare să mai simtă parfumul florilor.

Parcuri naționale din România

Parcurile naționale sunt importante pentru conservarea biodiversității și susținerea ecosistemelor din interiorul acestora.

Există aproximativ 4.000 de parcuri naționale în întreaga lume. Numărul lor este în creștere, pe măsură ce tot mai multe țări își dau seama de importanța parcurilor naționale și a conservării zonelor de frumusețe naturală sau importanță ecologică.

Parcurile naționale au adesea rolul de a inspira și educa publicul. Numărul de vizitatori trebuie însă gestionat cu atenție pentru a se asigura că zona nu este afectată.

În România există 14 parcuri naționale printre care Delta Dunării, Retezat, Piatra Craiului sau Cheile Nerei – Beușnița. Multe dintre ele adăpostesc specii de plante și animale unice în România sau chiar în lume.

Delta Dunării este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei și ca parc național.

Delta Dunării adăpostește mai mult de 360 de specii de păsări, 45 de pești de apă dulce și peste 1.200 specii de arbuști și plante. Parcul național include Pădurea Letea, cea mai veche rezervație naturală din România (1930). Aici se întâlnesc liane și alte specii de plante unice în Europa. Acestea au apărut din semințele aduse din Africa de păsările migratoare.

Brendon Grimshaw a transformat o mică insulă în parc național

În 1962, Brendon Grimshaw a cumpărat o insulă de 9 hectare din Seychelles și a transformat-o în cel mai mic parc național din lume!

Insula era plină de buruieni dese care sufocau plantele indigene, iar fauna sălbatică era formată doar din șobolani. Brendon a reușit să curețe pădurea și să planteze 16.000 de copaci nativi.

Ca să restabilească fauna, au fost aduse păsări din insulele învecinate, iar pe măsură ce copacii au crescut, în jur de 2.000 de păsări și-au stabilit casa aici. Totodată, Brendon a reintrodus și peste 120 de specimene de țestoasă uriașă indigenă.

Grimshaw și-a dedicat tot restul vieții, până la moartea sa, în 2012, renaturării insulei. În prezent insula este administrată de Ministerul Mediului din Seychelles. Parcul Național Moyenne Island este cel mai mic parc național din lume.

 

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

Iconita Instagram 2


Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.

       

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

Iconita Instagram 2

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România.

Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Birou Eco, Eco Provocarea, Harta Reciclării, Recicleta și Regenesis.

NEWSLETTER

Introduceți aici adresa de email pentru a vă abona la lista de noutăți Harta Reciclarii

Prin abonare vă exprimați acordul de a primi informații despre Harta Reciclării și programele Viitor Plus.

Copyright © 2024 Viitor Plus.

Back To Top