Cum colectăm sticla

• Sticla este frecvent utilizată pentru a ambala lichide cum ar fi apă plată și minerală, sucuri, bere, vin, băuturi alcoolice tari, ulei, oțet, sau alimente ca lapte, murături, gemuri, sosuri, precum și sticla de parbriz și este acceptată de multe centre de colectare și colectori autorizați, fără a conta daca este colorată sau nu.
• Totuși, rata de colectare separată și reciclare a sticlei este încă redusă în țara noastră (54,2% în anul 2014, conform datelor PNGD[1]), media europeană fiind de 74% (potrivit datelor statistice pentru anul 2015[2]).
• După utilizare, sticlele și borcanele se spală și se usucă înainte. Acestea pot fi predate colectorului care le preia de la domiciliu/sediu, duse la containerele stradale verzi sau la centrele de colectare din zonă.
• Borcanele pot fi lăsate cu eticheta/folia neîndepărtate, însă capacele de metal trebuie îndepărtate. Capacele se vor colecta separat, împreună cu alte obiecte din metal. Borcanele se vor goli de resturile alimentare, iar dopurile de plută de la sticlele de vin trebuie îndepărtate.
• Sticlele, borcanele și recipientele în care au fost medicamente sau substanțe periculoase (substanțe biocide, vopseluri etc.) NU se vor colecta împreună cu sticlele și borcanele în care au fost ambalate produse alimentare sau corespunzătoare uzului uman, ci vor fi colectate împreună cu alte deșeuri care conțin substanțe periculoase și predate unui colector autorizat.
• Se va face tot posibilul pentru a preveni spargerea sticlei. Sticla spartă este periculoasă pentru cel care o manevrează. Dacă, totuși, sticla se sparge, se va înfășura într-o sacoșă înainte de a o arunca, astfel încât lucrătorii de la salubritate să nu se rănească manipulând-o.

Nu se pot recicla:

• Porțelan, cristal, ceramică
• Pahare de băut și farfurii
• Vase rezistente la căldură – ex. vasele de tip Jena (au temperatura de topire diferită de cea a sticlei folosite la ambalaje)
• Farfuriile-suport de la cuptoarele cu microunde
• Oglinzi, geamuri, chiuvete din ceramică (pentru acest tip de deșeuri va fi necesară găsirea unui colector de deșeuri din construcții și demolări, care ar urma să le preia cu programare prealabilă)
• Ambalaje medicamente și produse cosmetice cu conținut periculos (ex. vopseluri, lacuri de unghii)
• Becuri și neoane (deși au în componență sticlă, aceasta este tratată și nu poate fi reciclată împreuna cu ambalajele de sticlă; aceste produse se reciclează separat.

Semnificația culorilor sticlei:[3]

Sticla brună absoarbe cea mai mare parte a radiațiilor ultraviolete cu lungimi de undă mai mici de 450 nm (nanometri), oferind cea mai bună protecție împotriva luminii potențial dăunătoare (berea, de exemplu, ar fi afectată din punct de vedere calitativ dacă ar fi îmbuteliată în ambalaj de sticlă transparentă).

Sticla verde oferă protecție contra luminii, dar nu la fel de mult ca sticla maro.

Sticla transparentă este cea mai folosită la îmbutelierea produselor care nu sunt afectate la expunerea la lumină (alcool, apă, sosuri, etc).

Colorarea sticlelor se face prin adăugarea de oxizi coloranți în timpul procesului de fabricație.

Pentru obținerea sticlei cafenii se adaugă fier, sulf și carbon. Oxidul de crom este utilizat pentru a crea sticla verde; cu cât este mai mare concentrația, cu atât este mai verde sticla. Sticla albastră se obține prin adăugarea de oxid de cobalt.

Cum se reciclează sticla?

Procesul este simplu: sticlele sunt spălate, sortate după culoare, sparte, măcinate, apoi se elimină impuritățile (etichete, hârtie, metal etc.), iar măcinătura este topită și transformată în granule – materia primă pentru diversele utilizări ale sticlei reciclate.

Reciclarea necesită separarea pe culori și îndepărtarea spărturilor, deoarece nu se pot fabrica ambalaje noi de sticlă transparentă din sticlă maro sau verde. Orice rămășiță de sticlă colorată va conferi sticlei transparente reciclate diferite nuanțe. De altfel, aceasta este una din problemele legate de reciclarea sticlei. De asemenea, amestecarea diferitelor tipuri de deșeuri (sticlă, plastic, carton) generează frecvent situații în care bucăți minuscule dintr-un tip de deșeu se regăsesc în produsele reciclate din alte tipuri de deșeuri.

De regulă, sticlele care conțin astfel de deșeuri sunt considerate defecte și sunt retrase de la vânzare înainte să ajungă pe rafturile magazinelor.[4]

Știați că…

• Sticla este un produs 100% natural (realizat din nisip de cuarţ, calcar şi sodă calcinată), durabil, inert şi inactiv biologic (nu afectează în niciun fel calitatea şi proprietăţile produsului conţinut)?[5]
• Sticla poate fi reciclată prin topire la infinit, fără a-și pierde proprietățile; la fel ca în cazul aluminiului (din dozele de bere, suc), costurile de reciclare sunt mai mici decât cele de producție a sticlei din materii prime, economisind astfel energie?
• Sticla se descompune în cca. 1 milion de ani, fiind cel mai rezistent deșeu (urmată de PET, pe locul al doilea, cu o durată de viață de cel mult 1.000 de ani)?[6] Cu alte cuvinte, sticlele de vin sau bere nereciclate (nemărunțite și care nu sunt ulterior introduse la fabricarea altor produse din sticlă) se vor regăsi în aceeași formă și peste sute de mii de ani. Din acest motiv, sticla este unul din cele mai sănătoase ambalaje pentru produsele alimentare (apă, bere, vin, sucuri, sosuri, etc.), nemodificându-le proprietățile și gustul, dar și pentru depozitarea diverselor produse corozive, întrucât este indestructibilă la coroziune.

Cel mai rapid proces de reciclare

• În ultimii ani, ambalajele din sticlă au început să fie predate spre reciclare în cantități tot mai mari, totuși, dacă acestea ajung la gropile de gunoi, au ponderea cea mai mare în totalul cantităților de deșeuri depozitate (sticla fiind ambalajul cu greutatea specifică cea mai mare)? Producătorii au făcut progrese vizibile în privința diminuării greutății ambalajelor din sticlă (în ultimele trei decenii, ambalajele din sticlă au devenit cu aproximativ 40% mai ușoare[7]).
• Ambalajele din sticlă au cel mai rapid proces de reciclare – o sticlă putând fi reciclată și regăsită pe rafturile magazinului în 30 de zile?[8]
• Reciclarea sticlei generează economii de materii prime, energie și bani? La 1 tonă de sticlă reciclată se economisesc: 2860 kg nisip, 902 kg sodă, 836 kg calcar și 352 kg feldspat.[9]
• Deși reciclarea este un procedeu foarte eficient, mult mai responsabil este să reducem consumul, prin refolosire?
• În principiu, din ambalaje din sticlă se realizeaza tot sticlă pentru uz casnic, insa sticla reciclata poate fi utilizata si pentru realizarea de vată termoizolantă cu care se acoperă conductele de apă caldă, unele amestecuri de betoane sau produse sanitare de genul chiuvetelor?[10]

Ce se mai poate face cu deșeurile de sticlă:

• Se pot vinde pe bursa deșeurilor:

http://www.deseuri-online.ro/new/index.php

• Se pot vinde pe aplicația BuyMySell:

https://www.green-report.ro/aplicata-romaneasca-buymysell-care-iti-permite-sa-faci-bani-din-deseuri-reciclabile/

• Se pot reutiliza – idei de reutilizare/reciclare manuală/upcycling:

https://www.diys.com/upcycle-glass-bottles/

https://www.recyclart.org/materials/recycled-glass/

http://www.upcycle.co.za/initiatives/glass

Clipuri video

Procesul de reciclare a borcanelor și sticlelor de sticlă

Un video educațional, produs de cei de la The Fuse School, despre procesul de reciclare a sticlei

O animație interactivă despre cum se reciclează sticla

Aceste informații au fost culese și v-au fost prezentate cu sprijinul asociației Ecoteca, prin programul UrbanWins.

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România. Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.

---

[1] Sursa: Planul National de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), aprobat prin HG 942/2017

[2] Sursa: http://feve.org/wp-content/uploads/2018/04/Recycling-YEAR-2015-FINAL.jpg

[3] Sursa: https://earth911.com/living-well-being/events-entertainement/why-glass-comes-in-different-colors/

[4] Sursa: https://earth911.com/living-well-being/events-entertainement/why-glass-comes-in-different-colors/

[5] Sursa: https://blog.letsdoitromania.ro/eco-tips/colectarea-si-reciclarea-sticlei-de-ce-unde-si-cum/

[6] Sursa: http://www.sigurec.ro/ro/despre-sigurec/reciclez1/reciclarea-sticlei.html

[7] Sursa: https://earth911.com/living-well-being/events-entertainement/why-glass-comes-in-different-colors/

[8] Sursa: https://earth911.com/recycling-center-search-guides/?utm_source=earth911-header&utm_medium=top-navigation-menu&utm_campaign=top-nav-recycle-guide-button

[9] Sursa: http://www.greenpeace.org/romania/Global/romania/binaries/2011/2/mic-ghid-despre-reciclare.pdf

[10] Sursa: http://www.sigurec.ro/ro/despre-sigurec/reciclez1/reciclarea-sticlei.html