Al 12-lea ceas este campania de conștientizare, lansată de Viitor…
Rumeguș
Cum colectăm lemnul (rumeguș)
- În România nu există o infrastructură care să asigure containerele de colectare separată a deșeurilor din lemn, cel puțin a celor provenite de la persoane fizice (ex. mobilă veche sau deteriorată din gospodării). Aici poți găsi puncte de colectare rumeguș: https://localizare.hartareciclarii.ro/?material=Rumegu%C8%99
- Persoanele juridice au obligația de a colecta separat deșeurile de lemn generate (de regulă, din ambalaje de lemn – paleți, lădițe, dar și din procesarea lemnului – rumeguș și, mai rar, din înlocuirea mobilierului), acestea fiind colectate ulterior de firme special autorizate în acest sens.
Nu se pot recicla:
- Deșeuri din materiale compozite a căror separare în vederea reciclării implică un cost ridicat.
Cum se reciclează lemnul?
Deșeurile din lemn sunt duse la centrele de valorificare, unde sunt testate pentru depistarea deșeurilor lemnoase contaminate (lemn vopsit) și a materialelor nedorite precum praf, roci, gunoi menajer. Atunci când este vorba de lemn tratat, produsele de conservare folosite sunt mai problematice. Întrucât nu se poate constata ușor dacă lemnul folosit are sau nu poluanți, nu există nicăieri companii care să accepte recuperarea materialelor valorificabile conținute în lemn de origini diferite. Riscul ca substanțele dăunătoare să afecteze atmosfera în timpul tocării sau al tratamentului calorific al lemnului este foarte ridicat. De aceea, se renunță în general la reciclarea lemnului tratat, acesta este incinerat sau gazeificat în instalații special concepute pentru producția de energie, transformat în cărbune de lemn prin procese termice sau în celuloză.[1]
Știați că…
- Există brichete realizate din rumeguș, utilizate ca și combustibil lemnos?
Brichetele sunt produse ecologice, realizate din rumeguș și deșeuri de lemn reciclat și din biomasă, printr-un proces special de comprimare. La căldură extremă, lemnul elimină un „lipici” natural numit lignină, care compactează deșeurile din lemn si rumegușul.
Produsul finit este o structură solidă puțin mai mică decât o cărămidă sau de forma cilindrică. Brichetele pot fi tăiate în bucăți, pentru a putea fi utilizate în sobe sau șeminee mai mici.
Datorită densității mari și conținutului scăzut de umiditate, acestea ard mult mai lent și aproape în totalitate în comparație cu alți combustibili solizi (lemne, cărbune, deșeuri de lemn), generând o cantitate minimă de cenușă si dezvoltând o putere calorică mult mai mare.[2] - În fabrica de la Rădăuți a companiei Egger România se produc plăci de PAL brut și melaminat, precum și plăci OSB pentru industria mobilei, utilizând ca materie primă produse secundare de la fabricile de cherestea: rumeguș, tocătură, margini și capete de lemn rotund?
- Materialele reciclate sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru producția atât a hârtiei, cât și a
- produselor din lemn? Lemnul și fibrele recuperate provin din materiale de construcții, paleți, hârtie și carton. În cazul hârtiei, există limite în ceea ce privește reciclarea acesteia deoarece, cu fiecare ciclu, fibra își pierde unele dintre caracteristicile sale importante. Prin urmare, fibrele virgine rămân principala materie primă pentru produsele pe bază de lemn. Mai mult, în cazul reutilizării lemnului și al utilizării acestuia pentru ambalarea alimentelor sau a băuturilor, se aplică criterii de sănătate și siguranță.[3]
Clipuri video
Fabricarea brichetelor din rumeguș cu ajutorul presei hidraulice
Cum să se fabrică brichete din rumeguș cu ajutorul presei manuale DIY.
Aceste informații au fost culese și v-au fost prezentate cu sprijinul asociației Ecoteca, prin programul UrbanWins.
Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:
Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România. Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.
[1] Sursa: https://cyd.ro/reciclarea-lemnului/
[2] Sursa: https://www.stropuva-romania.ro/de-ce-sa-folosim-brichete-de-rumegus-pentru-incalzirea-cu-o-centrala-stropuva/
[3] Sursa: http://ec.europa.eu/environment/industry/retail/pdf/issue_paper_4/ENV-2012-00378-00-00-RO-TRA-00.pdf
Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:
Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România.
Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Birou Eco, Eco Provocarea, Harta Reciclării, Recicleta și Regenesis.