Cum se colectează deșeuri textile pre-producție

• Acest tip de deșeuri este specific activităților productive (ateliere de croitorie, fabrici de îmbrăcăminte, fabrici de tricotaje, filaturi etc.), fiind preluate de către colectori autorizați în acest sens.
• Majoritatea deșeurilor pre-producție se folosesc la fabricarea de produse textile nețesute sau se pot valorifica energetic prin incinerare, reprezentând o bună materie primă în industria cimentului sau la generarea de agent termic.

Nu se pot recicla:

• Resturile textile din fibre sintetice contaminate cu uleiuri și substanțe periculoase
• Resturile textile din piele sintetică

Cum se reciclează deșeurile textile pre-producție?

În privința fibrelor sintetice, opțiunile sunt limitate, puține companii reciclând țesăturile din poliester. Pentru fibrele naturale, există mai multe posibilități, atât pentru bumbac cât și pentru lână, fibrele reciclate și firele fabricate din surse post-consumatoare fiind disponibile pe piață.

 Procesul de reciclare presupune:

• Extragerea poliesterului şi celulozei din deșeurile care au în componenţă mai multe materiale
• Separarea celor 2 materiale refolosibile de vopsele şi alte particule care, în mod normal, fac din reciclare un proces dificil
• Materia primă astfel obţinută este transformată la final în noi fire textile.[1]

Din punct de vedere tehnologic, valorificarea textilelor se realizează prin:

• dizolvare chimică (prin care materiile prime care compun textilele – de regulă bumbacul și poliesterul – pot fi recuperate separat printr-un proces chimic și transformate în materii prime noi)
• incinerare (valorificare energetică).[2]

În procesele tehnologice de fabricație aferente sub-sectoarelor industriei textile rezultă deșeuri clasificate în două categorii.

Deșeuri recuperabile:

• Deșeuri rezultate din fazele de filare, care sunt reintroduse în procesul de fabricație – amestecuri fibroase de la bataje, carde, mașini de pieptănat, laminoare etc.;
• Deșeuri de la fazele de croit din tricotaje, ce se pot folosi pentru piese mici;
• Deșeuri de fire din filaturi, țesătorii, tricotaje, capete și fășii de țesături din țesătorii, finisaje și secții de tricotare și peticele din fazele de croire, care se valorifică în cadrul ramurii textile prin realizarea de fire de vigonie, textile nețesute, vată de tapițerie pentru mobilă și auto, materiale izolatoare, geotextile – materiale textile permeabile realizate din polipropilenă, polietilenă sau poliester, utilizate la lucrări de construcții, fiind în contact cu pământul sau cu alte materiale – (cca 60% din deșeurile recuperate)

Deșeuri nerecuperabile – care se incinerează sau se aruncă la gropile de gunoi.[3]

Prin prelucrarea fibrelor recuperate se pot obține:

• articole de îmbrăcăminte de protecție;
• textile tehnice;
• materiale fono- si termoizolante/materiale de construcții;
• compozite cu ranfort textil (industria de automobile, navală, construcții);
• produse pentru protecția mediului.[4]

Știați că…

Deșeurile textile din bumbac, atunci când nu pot fi reutilizate, ajung să fie mărunțite și reduse la nivelul de fibre, ca și hârtia, din care se fac produse noi, cum ar fi covoare, izolații sau umplutură pentru scaunele de la mașină?

Produse realizate din textile reciclate:

• Lavete
• Termoizolație
• Umplutură pentru scaune tapițate (inclusiv banchetele autovehiculelor)
• Covoare
• Pături industriale

Clipuri video

• Reciclare fibre bumbac din textile, prin aplicarea principiilor economiei circulare: http://www.recovertex.com/system/
• Cum un principiu din natură a ajutat la găsirea unei soluții pentru deșeurile textile:
  
  
• Reciclare fibre sintetice – poliester (original „How It’s Made Recycled clothes”): 

• Procesul de funcționare al unui utilaj care mărunțește deșeurile textile (în engleză ”The Fiber Side of Textile Recycling”): https://www.youtube.com/watch?v=jp7b8VyhKHw
• Procesul de funcționare al unui utilaj care procesează deșeurile textile dure: https://www.youtube.com/watch?v=FOPueXrWSNE

Aceste informații au fost culese și v-au fost prezentate cu sprijinul asociației Ecoteca, prin programul UrbanWins.

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România. Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.

[4] Sursa: https://biblioteca.regielive.ro/referate/chimie-generala/deseuri-textile-186900.html