Cum colectăm hainele

Înainte de a preda colectorului articolele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, se va analiza dacă acestea pot fi recondiționate, pictate, reciclate creativ, astfel încât să se obțină produse „noi” frumoase, cu costuri reduse și impact redus asupra mediului.

Deși 95% din deșeurile textile pot fi reutilizate, repurtate sau reciclate[1], numărul organizațiilor care colectează deșeuri textile este foarte mic, iar majoritatea acestor deșeuri sunt duse la fabricile de ciment, în vederea coincinerării.

Îmbrăcămintea și alte produse textile trebuie colectate separat de alte deșeuri reciclabile, puse în saci curați, fiind în prealabil spălate. Dacă îmbrăcămintea mai poate fi purtatlă, aceasta va putea fi donată unor organizații caritabile sau vândută ca haină second-hand; dacă este considerată refolosibilă, se poate folosi sub formă de lavete de curățenie. În cazul în care nu poate fi folosită în scopurile enumerate, dar sunt textile reciclabile, vor fi transformate în fibre textile şi folosite la fabricarea materialelor termo- sau fono-izolante sau a umpluturii pentru scaune, banchete, saltele etc.

Costumele și uniformele școlare pot fi donate pentru a fi reutilizate de alți elevi (similar cu transmiterea hainelor bebelușilor de la un copil la altul).

Pijamalele și cămășile pot fi tăiate în bucăți mai mici – lavete, care să fie utilizate la curățenie (cârpe de șters praful, de spălat faianța, geamurile etc.), fețe de masă sau batiste textile, reutilizabile.

Nu se pot recicla:

• Lenjeriile de pat (excepție, cele din bumbac);
• Produsele de lenjerie intimă;
• Fibrele sintetice din poliester și alte materiale similare.

Cum reutilizăm textilele?

• Donează pe grupuri de Facebook dedicate: Donatii Haine Romania
• Mergi la centrele de donații sau magazinele caritabile precum: O mână de ajutor, La Taica Lazăr, Bebe de București, SocialXchange;
• În județele din vestul țării există o rețea cu sute de puncte de colectare operată de Containere Textile, cu sprijinul unor parteneri din zona societății civile;
• magazinele operate de compania Inditex (Zara, Bershka, Masimo Dutti, Oysho, Pull&Bear);
• Listă centre sociale unde se pot dona haine și alte produse (încălțăminte, rechizite, alimente, produse de igienă).

Notă: O parte dintre opțiunile prezentate mai sus ar putea să nu mai fie de actualitate. În cazul în care doriți să donați, vă rugăm să verificați dacă asociațiile, centrele sau magazinele menționate mai sus primesc îmbrăcăminte și încălțăminte.

Cum se reciclează textilele?

În privința fibrelor sintetice, opțiunile sunt limitate, puține companii reciclând și articolele de îmbrăcăminte din poliester sau chiar țesăturile din poliester. Pentru fibrele naturale (bumbac și lână) fibrele reciclate există mai multe posibilități pe piață. Cu toate acestea, exemplele acestor fibre în comerț sunt mai mult excepții decât regulă, iar cele mai multe provin din denim reciclat.[2]

Din informațiile noastre, în România nu există facilități de reciclare a materialelor textile. În cele mai multe cazuri, articolele textile care nu mai pot fi purtate sau folosite, ajung fie la depozitele de deșeuri, fie sunt incinerate.

 Procesul de reciclare presupune:

• Colectarea, separarea hainelor (cele ce mai pot fi folosite şi donate de cele distruse)
• Extragerea poliesterului şi celulozei din articole vestimentare uzate, care au în componenţă mai multe materiale
• Separarea celor 2 materiale refolosibile de vopsele şi alte particule care, în mod normal, fac din reciclare un proces dificil
• Materia primă obţinută este transformată la final în noi fire textile.[3]

Din punct de vedere tehnologic, valorificarea textilelor se realizează prin:

• dizolvare chimică (prin care materiile prime care compun textilele – de regulă bumbacul și poliesterul – pot fi recuperate separat printr-un proces chimic și transformate în materii prime noi)
• incinerare (valorificare energetică).[4]

Știați că…

• Un întreprinzător englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate în materii prime. Astfel, el a inventat 2 noi materiale: shoddy și mungo, bazate pe lână recuperată din haine vechi, combinată cu lână nouă. În 1860, în orașul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material.[5]
• Atunci când nu mai pot fi donate pentru a fi reutilizate, hainele din bumbac ajung să fie mărunțite și reduse la nivelul de fibre (ca și hârtia), din care se fac produse noi, cum ar fi covoare, izolații sau umplutură pentru scaunele de la mașină? Fibrele din poliesterul reciclat nu se degradează repede ceea ce înseamnă că, în timp ce hainele uzate din bumbac nu mai pot fi transformate în alte haine noi, hainele din poliester pot fi reciclate pentru a produce noi piese de îmbrăcăminte.

Produse realizate din textile reciclate:

• Lavete
• Termoizolație
• Umplutură pentru scaune tapițate (inclusiv banchetele autovehiculelor)
• Covoare
• Pături industriale

Clipuri video

Lumea reciclării  hainelor în UK:

 

Campania H&M – Bring it on, de reciclare a deșeurilor textile:

Aceste informații au fost culese și v-au fost prezentate cu sprijinul asociației Ecoteca, prin programul UrbanWins.

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România. Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.