Anul 2021 a adus o serie de noutăți legislative care ar putea contribui la creșterea gradului de colectare separată și de reciclare a deșeurilor. Spunem „ar putea” pentru că nu ar fi prima oară când prevederi din legislația de mediu nu se aplică.

55% din deșeuri trebuie reciclate în 2025

Anul 2021 a fost foarte bogat în legi privind gestionarea și colectarea deșeurilor. În luna august a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 92, care a abrogat Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor.

Modificările aduse reprezintă o recunoaștere că ținta de reciclare a 50% din totalul deșeurilor generate de populație – până în 2020 – nu a fost nici pe departe atinsă.

Așadar, ordonanța a stabilit noi ținte pentru autoritățile locale și asociațiile de dezvoltare intracomunitară (ADI-uri).

Acestea trebuie să se asigure că minimum 50% pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deșeurile menajere sunt pregătite pentru reutilizare și reciclare.

Ținta crește progresiv. Până în 2025, nivelul de reciclare a deșeurilor municipale trebuie să fie de 55%. Până în 2030 acesta trebuie să ajungă la 60%. Până în 2035, două treimi din deșeurile municipale trebuie reciclate sau reutilizate.

Totodată, deșeurile biodegradabile (biodeșeurile) trebuie colectate separat sau reciclate la sursă (prin compostare) din 2024.

Alte prevederi se referă la obligația colectării separate a textilelor, dar și a deșeurilor periculoase din gospodării începând cu anul 2025.

Țintele pentru 2022, greu de atins

Pentru a pune presiune pe autoritățile locale, astfel încât țintele de reciclare stabilite de OUG 92/2021 să nu mai fie ratate, Guvernul a mai adoptat o ordonanță înainte de Revelion.

Potrivit OUG 136/2021, procentul de reducere a deșeurilor municipale care ajung să fie depozitate ar trebui să fie de 60%. Din acest procent, minim 50% din deșeuri ar trebui reciclate, iar alte 10% ar trebui supuse altor forme de valorificare (de exemplu, valorificarea energetică prin incinerare).

Greu de crezut că acest obiectiv va putea fi atins în 2022. Cele mai recente date oficiale (Eurostat) arată că România a reciclat 11,5% din totalul deșeurilor generate în 2019.

Interzis articolelor din plastic de unică folosință

Ordonanța Guvernului privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului a intrat în vigoare tot la finalul lunii august. Aceasta transpune în legislația românească a Directivei UE privind plasticul de unică folosință

Cea mai importantă prevedere a ordonanței este interzicerea următoarelor produse din plastic:

• bețișoare pentru urechi,
• tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești),
• farfurii,
• paie și agitatoare pentru băuturi,
• bețe care se atașează sau care sprijină baloane,
• recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat (cutiile cu sau fără capac pentru alimentele destinate consumului imediat sau la pachet),
• recipiente și pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele.

Sistemul garanție-returnare, din octombrie 2022

Cadrul legislativ care permite adoptarea sistemului garanție-returnare a fost adoptat în octombrie.

Actul normativ stabilește o garanție de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată. Suma va fi recuperată atunci când ambalajele folosite vor fi returnate în magazine – supermarketuri sau magazine mici.

Sistemul garanție-returnare ar putea funcționa începând cu 1 octombrie 2022.

Această metodă a fost deja aplicată cu succes în mai multe țări europene, precum Germania, Olanda, Croația, Estonia și Lituania.

Combaterea importurilor ilegale de deșeuri

Cantități importante de deșeuri ajung cu acte false în România. Numai în 2021, peste 14.000 de tone de deșeuri au fost oprite la intrarea în România, potrivit Poliției de Frontieră. Transporturile ilegale de deșeuri erau din state din Europa, dar și din Asia și America de Nord.

Pentru a controla mai bine transporturile de deșeuri care intră în țară, Guvernul a adoptat, în decembrie, o hotărâre care face referire la punctele de frontieră care vor fi tranzitate de autovehiculele care transportă deșeuri reciclabile. Astfel, numărul acestor puncte de frontieră este limitat la 15.

Actul normativ stabilește și trasabilitatea obligatorie de la graniță până la locul unde se va face reciclarea, pentru a elimina posibilitatea ca autocamioanele să se poată deplasa fără GPS.

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Birou Eco, Amenajarea eco-turistică a cascadei Bigăr, Regenesys, Pod cu Pod luminezi o casă.