Muntele de Haine, Cele 7 vieți ale lui PET-rică, Restart…
Starea economiei circulare din România
România aruncă la gunoi resurse care ar putea fi folosite în economie pentru a crea noi afaceri și locuri de muncă.
Să începem cu o întrebare simplă: câte tone de materii prime crezi că consumă un român într-un an?
Răspunsul: 20,8 tone. Media europeană este de 14,5 tone. Rezultă un consum cu 40% mai mare decât media europeană, dar producem mai puțin. Paradoxul economiei noastre liniare: extragem, consumăm ineficient, aruncăm la groapa de gunoi și importăm din nou.
Nu este de mirare, în condițiile în care rata de reutilizare (utilizare circulară) a materialelor este de numai 1,3% în economia românească. Comparativ, rata medie a Uniunii Europene este de 11,8%, de aproape zece ori mai mare.
Acest articol reprezintă o adaptare a informațiilor apărute în analiza Managementul Resurselor și Economia Circulară în România. Scrisă de Alex Laibăr, directorul general al Coaliției pentru Economia Circulară (CERC), analiza a apărut în Raportul Starea Climei – România 2025, publicat de InfoClima
De ce avem nevoie de o economie mai circulară?
Economia circulară ne ajută să consumăm mai puțin, să dispunem de resursele existente pentru mult mai mult timp și să avem un mediu mai puțin poluat. Este de fapt modelul economic al motto-ului „redu, reutilizează, reciclează”. Consumul responsabil, inclusiv prin evitarea articolelor și ambalajelor de unică folosință este economie circulară. Cumpărarea de bunuri durabile și menținerea lor în uz, inclusiv prin reparare, produsele second hand sunt și tot comportamente circulare. La fel și închirierea în locul achiziției. La final, colectarea separată și reciclarea ar trebuie să fie, în cazul economiei circulare, singura opțiune pentru articolele și-au încheiat ciclul de viață.
Opusul economiei circulare este modelul economic de astăzi. Economia liniară tradițională presupune extragerea de resurse, transformarea lor în produse care sunt consumate și apoi aruncate. Modelul actual se bazează pe reducerea costurilor și maximizarea profiturilor, indiferent de ce se întâmplă mai departe cu bunurile puse pe piață.
Tranziția către modelul circular este așadar necesară pentru a putea economisi resursele, de care omenirea dispune, pentru generațiile viitoare. Înseamnă, totodată reducerea poluării și a presiunii asupra climei exercitată de extragerea și consumul combustibililor fosili, al rocilor și mineralelor.
În cazul României, decalajul dintre economia circulară și cea tradițională este chiar mai mare decât în cazul altor țări.
Cifrele-cheie ale economiei circulare din România
- 13% – rata de reciclare a deșeurilor municipale în 2023, față de ținta UE de 55% pentru 2025
- 1,3% – rata de utilizare circulară a materialelor, comparativ cu media UE de 11,8%
- 20,8 tone -materii prime consumate per persoană pe an, în timp ce media UE este de 14,5 tone
- 5,8 milioane tone – deșeuri municipale generate anual (aproximativ 300 kg pe cap de locuitor)
Unde eșuează România cu economia circulară?
Așa cum arată și cifrele, prea multe resurse sunt folosite și prea multe deșeuri ajung la groapa de gunoi în România. 40% din localitățile rurale nu au sisteme organizate de colectare.
Rata de valorificare a deșeurilor din construcții este între 10% și 15%. În schimb, ținta UE este de 70%. Colectarea separată a textilelor este sub 5%. În cazul deșeurilor de echipamente electrice și electronice rata de reciclare este de 42%, în timp ce ținta UE este de 65%.
Una dintre cauzele rezultatelor slabe îl reprezintă infrastructura insuficientă de colectare separată și reciclare. Alte obstacole sunt nivelul scăzut de conștientizare și educare a populației și stimulente economice limitate pentru comportamente circulare. Economia circulară înseamnă afaceri ancorate în economia locală, motiv pentru care ar avea nevoie de mai mult sprijin din partea administrațiilor locale.
De ce este mai ieftin să arunci decât să reciclezi?
Cauzele sunt multiple. Costurile ridicate ale tehnologiilor circulare sunt o barieră majoră, însă – cu timpul – acestea ar putea fi amortizate dacă guvernele ar stimula cererea materiilor rezultate. În prezent însă, materiile prime virgine sunt mai ieftine decât cele reciclate. Se întâmplă astfel deoarece efectele negative ale produselor ajunse la finalul vieții nu sunt integrate în preț.
Cadrul legislativ fragmentat și adesea contradictoriu este o altă cauză. Exemplu absurd: o companie vrea să recondiționeze laptopuri vechi donate de o corporație. Deși activitatea este una de economie circulară, din punct de vedere legal laptopurile sunt deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) și ar trebui să treacă printr-o serie de proceduri birocratice complicate. Între timp, laptopurile stau în depozit. Corporația plătește pentru stocarea lor, iar recondiționarea întârzie luni de zile.
Costul inacțiunii? Fondurile PNRR pentru reciclare au fost pierdute din cauza lipsei de capacitate administrativă.
Povești de succes din economia circulară
Rata de adopție a economiei circulare în România este redusă. Sunt însă destule exemple pozitive și povești de succes.
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) este un astfel de exemplu. A fost creat pentru a recupera ambalajele de băuturi de la consumatori pentru a le trimite la reciclat. În 2025, românii au returnat 2,7 miliarde de recipiente, reprezentând peste 82% din ambalajele de băuturi puse pe piață. Astfel, prin SGR, au fost reciclate aproape 400.000 de tone de sticlă, plastic și aluminiu în 2025. Sistemul funcționează din ce în ce mai bine, astfel că rata de returnare a ambalajelor a crescut la circa 85% în primele 4 luni din 2026.
Sunt în continuare provocări. De exemplu, 53% dintre români nu înțeleg valoarea economică a materialului reciclat. Știu să returneze ambalajul pentru cei 50 de bani, dar nu știu ce se întâmplă cu el după.
Un alt exemplu de succes în promovarea economiei circulare este Buzăul. Municipiul implementează o strategie de economie circulară pe termen mediu. Nu întâmplător, în oraș operează unul dintre cei mai mari reciclatori din România – Green Group. GreenWEEE International operează o instalație de tratare a DEEE-urilor, cu o capacitate de 140.000 tone pe an și rate de recuperare de până la 90% la unele dintre echipamente. Instalația procesează frigidere, mașini de spălat, televizoare, laptopuri, telefoane și altele. O altă companie a grupului – GreenTech – este unul dintre cei mai mari reciclatori de PET din sud-estul Europei.
Economia circulară este un model de business viabil. Proiectul Campionii Economiei Circulare realizat de Harta Reciclării a prezentat inițiative economice circulare românești.
Află detalii despre Campionii Economiei Circulare
Economia circulară în construcții, textile, și agricultură
Agricultura și industria alimentară generează volume mari de deșeuri organice și se confruntă cu risipa alimentară. În România, sunt generate circa 5,2 milioane de tone de deșeuri organice anual, din care 1,35 milioane de tone reprezintă risipă alimentară (circa 70 kg pe locuitor). Există soluții care ar contribui la transformarea agriculturii într-un sector mai circular. Rotațiile de culturi, reducerea lucrărilor solului, utilizarea biomasei pentru biocombustibili sau bioplastice sunt o parte din ele. La nivel local, platformele producător–consumator pot reduce risipa și pot crește veniturile fermierilor.
Un exemplu pozitiv este Bio Carpathia din Brașov. Cooperativa transformă reziduurile organice din procesarea laptelui în compost pentru pajiști. Se reduc astfel costurile cu îngrășămintele, fiind totodată create locuri de muncă în comunitate.
Construcțiile reprezintă sectoru cu cel mai mare consum de materiale (42% din materialele extrase anual). În plus, generează anual 11 milioane tone de deșeuri din construcții și demolări, un sfert din totalul deșeurilor produse în România. Rata de valorificare a deșeurilor din construcții este estimată la doar 10-15%, mult sub ținta de 70% stabilită de UE pentru 2020.
Sectorul construcțiilor ar deveni mai circular dacă ar utiliza mai multe materiale recuperate și reciclate. Molozul este de multe ori aruncat sau dus la depozitul de deșeuri în loc să fie separat la sursă și recuperat pentru alte lucrări de construcții.
Textilele generează anual în jur de 150.000-160.000 de tone de deșeuri anual. Într-adevăr, nu sunt cantități la fel de mari ca în alte sectoare. În schimb, mai puțin de 8% din acestea sunt reciclate sau reutilizate prin donații și revânzare. Restul sunt incinerate sau ajung la depozitare. În plus, volumul deșeurilor textile este în creștere de la an la an.
Campania Muntele de Haine realizată de Harta Reciclării atrage atenția asupra impactului supraconsumului de haine prin educarea publicului și oferirea de soluții practice de reducere și reutilizare.
Află detalii despre Muntele de Haine
Cum poți contribui la creșterea economiei circulare?
Colectarea separată corectă a deșeurilor este un gest de respect nu doar față de mediu, ci și față de munca celor implicați în procesul de sortare și reciclare.
Fiecare dintre noi poate adopta o serie de practici simple, dar de impact: consum responsabil, alegerea de bunuri durabile, prelungirea duratei de viață prin întreținere și reparare, promovarea împrumuturilor sau închirierii de obiecte, compostarea resturilor organice, achiziția de produse second hand, utilizarea transportului public, a car-sharing-ului sau a bicicletei.
Gesturi simple, dar repetate, pot avea un impact considerabil. Pe Harta Reciclării avem aproape 20.000 de puncte de colectare separată de compostare, dar și inițiative integrate în economia circulară locală unde poți să repari haine sau aparate, poți închiria sau împrumuta obiecte, poți cumpăra second-hand și multe altele.
Intră pe Harta Reciclării și caută micile afaceri care încurajează reducerea și reutilizarea. Dacă ai un preferată și nu o găsești pe hartă o poți adăuga chiar tu.
Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:
Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România.
Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Birou Eco, Eco Provocarea, Harta Reciclării, Recicleta și Regenesis.






