La nivel global, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate anual, în timp ce 820 de milioane de cetăţeni sunt subnutriţi. Cum reducem risipa alimentară?

Un român aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente. Din această cantitate, 24% este mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume, 20% – produse de panificație, 11% – produse lactate și 1% – carne. Risipim aproape cât media europeană, deși avem venituri mult mai mici și cheltuim cam 40% din venituri pe mâncare. Paradoxal, o parte dintre români știu că principala problemă este cantitatea de mâncare cumpărată. 39% dintre respondenții unui studiu cred că ar putea reduce risipa estimând corect alimentele de care au nevoie. 34% și-ar dori să poată colecta selectiv deșeurile alimentare, iar 15% cred că le-ar putea valorifica.*

Această risipă alimentară este practic un factor generator de risipă a tuturor resurselor pe care noi le utilizăm când producem hrana, începând de la teren, energie, materie primă, apă, toate cu un impact direct şi devastator asupra mediului.

În acest context, este vital ca fiecare dintre noi să reducă risipa alimentară, iar pentru acest lucru, avem câteva sugestii:

1. Planificați meniul săptămânal, pe baza căruia faceți o listă de cumpărături si evitați să cumpărați din impuls (și mai ales, nu înfometați 😊 , deoarece atunci avem tendința să cumpărăm mai multă mâncare).
2. Atunci când cumpărați ceva nou, mutați produsele deja existente în frigider în față pe rafturi și puneți produsele noi în spate. În acest fel, reduceți riscul mâncării expirate.
3. Monitorizați ceea ce aruncați. Stabiliți o zi a săptămânii în care să scrieți tot ceea ce aruncați. Conștientizarea cantității exacte de mâncare aruncată poate să vă ajute să reconsiderați unele obiceiuri de consum.
4. Țineți cont de datele de expirare ale produselor pe care le aveți în frigider/congelator și planificați meniul în funcție de acestea.
5. Utilizați resturile de mâncare a doua zi, fie că au rămas de la ceea ce ați gătit sau de la masa din oraș. Dacă mergeți la restaurant, luați cu voi o caserolă pentru mâncarea rămasă, mai ales că de obicei porțiile sunt mai mari decât ceea ce puteți consuma.

Organizarea salvează mâncarea

1. Învățați să depozitați. Dacă ajungeți să aruncați în mod frecvent cereale, făină, semințe, etc, încercați să le depozitați în borcane/casserole închise etanș. Puteți accesa și aici mai multe detalii: http://foodwaste.ro/tips-and-tricks-pentru-produse-alimentare/
2. Asigurați-vă că frigiderul funcționează la eficiență maximă (temperatura recomandată este de 5 grade). În felul acesta, produsele se păstrează mai mult.
3. Dați încă o șansă fructelor si legumelor ușor trecute. Puteți să le utilizați în smoothie-uri, supe, sucuri, compoturi, dulceață, murături.
4. Donați mâncarea pe care estimați că nu o veți putea consuma înainte să se altereze. Puteți întreba printre cunoscuți sau puteți găsi o cantină, o biserică, grupuri de donații.
5. Fiți atenți la semnalele de sațietate transmise de către corpul vostru. Poate de multe ori mâncăm în grabă sau în fața ecranului; poate suntem obișnuiți să curățăm farfuria în vizită pentru că nu este “frumos” să rămână ceva; sau poate nu ne îndurăm să lăsăm vreun dumicat din porția pe care am dat bani mulți la restaurant. Puteți ca de acum încolo să inițiați un mic ritual din momentul mesei și să fiți mai prezenți și mai conștienți de ceea ce aveți nevoie. De exemplu, japonezii practică recunoștința după fiecare îmbucatură, mulțumind celor care au permis ca mâncarea să ajungă în farfuria lor! Cu siguranță porțiile mai mici contribuie semnificativ la reducerea rispei alimentare și la menținerea sănătății noastre, prevenind probleme care ar putea să apară de la consumul alimentar în exces.

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Birou Eco, Amenajarea eco-turistică a cascadei Bigăr, Regenesys, Pod cu Pod luminezi o casă.

Surse:

* Datele aparțin unui studiu experiment realizat de consultantul de mediu EPC la cererea asociației MaiMultVerde și a Centrului de Resurse pentru participarea publică (Ce-Re).

https://greatist.com/health/how-to-ways-reduce-food-waste#3

https://www.thekitchn.com/5-online-meal-and-menu-planning-tools-169221

https://www.bursa.ro/tara-noastra-locul-9-in-europa-privind-risipa-alimentara-28705831

http://foodwaste.ro/platforma/

http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/10/Analiza-de-situatie-2019.pdf