Compostarea comunitară este calea prin care românii care locuiesc în zonele urbane aglomerate pot reduce considerabil cantitatea de deșeuri pe care o generează, în lipsa unor programe funcționale de colectare separată a bio-deșeurilor.

România are un program național de colectare a deșeurilor pentru reciclare. Sistemul de Garanție-Returnare a reușit – în 6 luni – să treacă de 500 de milioane de ambalaje reciclabile recuperate din piață.

În schimb, deșeurile biodegradabile constituie în continuare o problemă. Acestea reprezintă jumătate din toate deșeurile menajere generate de români. Compostarea acestora ar echivala cu procesul de reciclare al deșeurilor de plastic, metal, sticlă sau carton.

Deși bio-deșeurile trebuie colectate separat din 2024, compostul rezultat nu are încă o definiție legală. Din acest motiv, cu câteva excepții la nivel național, fracția biodegradabilă este colectată amestecat cu deșeurile menajere și depozitată la groapă. Aici, ele ajung să producă levigat (un lichid toxic) și gaz metan (un gaz cu efect de seră puternic).

 

Compostarea la bloc

Cei care locuiesc la bloc și vor să composteze, au câteva opțiuni din care o pot alege pe cea mai potrivită stilului lor de viață. Trebuie, desigur, să se înarmeze cu răbdare și perseverență.

Iată 4 variante de compostare care pot fi încercate la bloc:

METODA CLASICĂ
Este nevoie de o găleată de 20L, resturi vegetale și materie maro (carton nevopsit, zaț de cafea, rumeguș) care trebuie udate des.

METODA BOKASHI
Avantajul este că pot fi compostate și resturile de mâncare gătită și lactate. Trebuie adăugate straturi de tărâțe care accelerează fermentarea între cele de resturi alimentare și scurs lichidul rezultat prin canaua din partea inferioară a recipientului.

METODA CU RÂME
Este nevoie de un recipient pregătit special, resturi alimentare, materie maro și râme cumpărate de la magazinele pescarilor. Râmele trebuie păstrate în condiții optime de umiditate și temperatură pentru a consuma materia organică, rezultând compost.

COMPOSTAREA ELECTRICĂ
Compostoarele electrice pot transforma bio-deșeurile în compost în doar 24 de ore. Există și modele mici, cu o capacitate mai mica, de 1kg de deșeuri pe zi. Costul este ridicat, pornind de la peste 2.000 de lei.

 

Ce este compostarea comunitară?

Resturile vegetale și cele de mâncare poluează dacă ajung depozitate la groapă. Pe de altă parte, aproape peste tot în România deșeurile biodegradabile nu sunt colectate separat. Ce e de făcut?

În orașele aglomerate, puțini sunt cei care pot să composteze prin metoda clasică, dacă nu au o curte. Au însă alternativa de a duce resturile vegetale la unul dintre compostoarele comunitare, dezvoltate de inițiativele civice și voluntarii pasionați de protejarea mediului și reducerea risipei.

Cei interesați să composteze, se pot asocia cu alți vecini pentru a-și face propria stație de compostare. De exemplu, asociațiile Culturalis și Între Vecini au derulat concursuri prin care au dat ca premiu astfel de stații de compostare. Și asociația Urban Cultor ajută comunitățile urbane să creeze compostoare oferind know-how, asistență și chiar și sprijin financiar pentru proiect.

Compostarea comunitară locală este promovată în București și de  Academia de Compost, un consorțiu format de mai multe asociații și inițiative civice

Academia de Compost are o platformă online cu informații și resurse educaționale despre compost. Printre resurse se numără un curs video în 12 episoade despre cum pot fi transformate bio-deșeurile în compost, un ghid pentru compostare individuală și comunitară și harta stațiilor de compostare comunitară din București.

 

Unde se face compostare comunitară în București?

Inițiativele care practică compostarea comunitară sunt răspândite în toate sectoarele Capitalei:

Sectorul 1
Blocul Liric – Strada Ion Brezoianu, Nr. 47-49

Sectorul 2
Urban Cultor – Cartier Floreasca, Str. Ludwing Van Bethoven Nr. 2
Climato Sfera – Grădina Open, Cămin C7, UTCB, Str. Oteșani, Nr. 24

Sectorul 3
Asociaţia Culturalis – Mall Vitan, Strada Foișorului, Nr. 6
Asociația Culturalis – Str. Gheorghe Pătrașcu, Nr. 51, Bl. PM54, Sc. B

Sectorul 4
Livada Comunitară Mărțișor – Strada Mărțișor, Nr. 26

Sectorul 5
Compost în Cotroceni – Parc Romniceanu, Str. Grigore Romniceanu, Nr. 17-21

Sectorul 6
Între Vecini – Apusului, Aleea Ghirlandei, Nr. 5, Bloc 46

 

 

Ben și bEartha – o poveste cu final fericit

Compostarea comunitară nu înseamnă doar un mediu mai curat și mai sănătos, dar și o modalitate de a strânge relațiile cu membrii comunității.

Beneficiile compostării comunitare nu pot fi mai clar explicate decât o face Ben & bEartha. Documentarul de 40 de minute urmărește inovațiile și munca unei comunități pasionate din orașul Nelson, Noua Zeelandă.

În acest documentar îi cunoaștem pe Ben, un tânăr pasionat de mediu și bEartha, mașinăria pe care a creat-o pentru a revoluționa compostarea și a reduce problema risipei alimentare. bEartha este un echipament care compostează resturile biodegradabile la temperaturi ridicate. Procesul de compostare este astfel mai eficient și mai sigur.

Credit foto: Academia de compost, Climato Sfera, Urban Cultor

 

Acest articol face parte dintr-o serie care promovează obiceiuri și practici sustenabile, realizată cu susținerea ProCredit Bank România.