Clădirile viitorului au nevoie de tehnologii inovatoare care să permită un consum energetic cât mai redus și resurse regenerabile care scad emisiile cu efect de seră, atât în procesul de construcție, cât și în timpul întreținerii. Nu trebuie neglijate nici spațiile verzi adiacente, care permit protejarea biodiversității în zonele urbane.

Aproximativ 26% din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din sectorul construcțiilor. Creșterea populației și accelerarea urbanizării pune și mai multă presiune pe acest segment economic.

O clădire cu adevărat „verde” trebuie să îndeplinească mai multe criterii. Unul dintre ele ia în calcul amprenta de carbon și energia necesară extragerii și producerii acestora. De exemplu, este cimentul cu emisii de carbon cu 40-50% mai reduse decât variantele clasice. În același timp, utilizarea materialelor reciclate permite reducerea atât a amprentei de carbon cât și a costurilor și energiei necesare producerii unora noi.

Dotările și echipamentele alese contribuie în mod direct la eficiența energetică a clădirilor. De exemplu, casele pasive presupun un consum minim de energie pentru întreținere, atât în perioadele reci, cât și în cele calde. De exemplu, ferestrele bine izolate și acoperișurile acoperite cu verdeață ajută la menținerea a aerului cald în spațiul interior pe timpul iernii și a celui răcoros pe timpul verii.

Sistemele inteligente de management a clădirilor, utilizarea de instalații de captare a apei pluviale, panourile fotovoltaice sau pompele de căldură contribuie, la rândul lor, la reducerea amprentei de carbon și a costurilor de întreținere. În același timp, investițiile inițiale ridicate se pot amortiza destul de repede prin facturile reduse sau generarea de energie proprie.

Iată câteva exemple de clădiri au apelat la astfel de abordări în procesul de construcție sau la dotarea lor.

Quay Quarter Tower (Sydney)

Quay Quarter Tower, construită inițial în 1976, este piesa centrală a proiectului de revitalizare a zonei portuare din Sydney. În 2018, clădirea a trecut printr-un proces de reamenajare. Acesta a presupus creșterea înălțimii prin construcția unei suprafețe suplimentare și schimbarea designului clădiri.

Astfel de clădiri sunt în general demolate pentru a face loc unora noi. Procesul ar fi generat zeci sau sute de tone de deșeuri și ar fi necesitat utilizarea de resurse noi, așa cum se întâmplă de obicei într-o dezvoltare urbană majoră. În schimb, arhitecții au apelat la reutilizare prin convertirea clădirii existente.

Prin această abordare, a fost păstrată 68% din structura clădirii. Acest lucru a redus nevoia de extracție de material virgin. Totodată, a reținut o parte din dioxidul de carbon din construcție, echivalentul a 10.000 de zboruri de la Sydney la Melbourne.

The Crystal (Londra)

The Crystal este un spațiu de evenimente situat în Greenwich, Londra. Clădirea este complet electrică și este încălzită prin pompe de căldură terestre. The Crystal a fost construit în 2012 și are o serie de funcționalități care permit generarea de energie din surse regenerabile și reducerea consumului energetic.

Panourile solare de pe clădire generează mai mult de 20% din energia electrică utilizată. Apa de ploaie este și ea colectată și încălzită cu ajutorul panourilor solare. Un sistem inovator de management al clădirii care automatizează și gestionează energia electrică. De asemenea, clădirea are un acoperiș verde, care îi permite să fie mai răcoroasă vara și mai călduroasă iarna.

The Crystal oferă prezentări și alte evenimente pentru a-i inspira și pe alții să-și reducă amprenta de carbon și să ducă stiluri de viață mai durabile.

The Edge (Amsterdam)

Clădirea Edge din Amsterdam înseamnă în primul rând inovație tehnologică. Structura sa conține materiale care captează căldura și produc energie, cum ar fi lemnul și betonul. Acest lucru permite încălzirea și răcirea naturală în interiorul clădirii. În plus, folosește un sistem de umbrire care ajută la reducerea strălucirii soarelui și contribuie la obiectivele de conservare a energiei.

Sistemul energetic folosește panouri solare instalate în partea de sud a clădirii. Funcționează atât de bine încât panourile sunt capabile să genereze suficientă energie pentru tot consumul de energie al angajaților.

 

The Cube (Berlin)

Clădirea The Cube Berlin utilizează surse regenerabile pentru alimentarea cu energie, ceea ce înseamnă că operarea sa generează emisii zero de dioxid de carbon. Designul este o combinație de arhitectură modernă și durabilă. Exteriorul său cuprinde o fațadă de oțel și sticlă și un acoperiș verde.

Clădirea are diverse sisteme și tehnologii durabile pentru a reduce consumul de energie și emisiile. Sistemele de încălzire și răcire ale se bazează pe o combinație de pompe de căldură, panouri solare pentru apă caldă și energie geotermală. Apa de ploaie este și ea colectată și reutilizată în clădire. Totodată, iluminatul cu LED-uri și ferestrele eficiente energetic contribuie la reducerea costurilor cu energia.

CapitaGreen (Singapore)

CapitaGreen este un turn de birouri situat în cartierul financiar din Singapore. Finalizat în 2014, imobilul are o înălțime de 245m, fiind unul dintre cei mai înalți zgârie-nori din Singapore.

Clădirea a fost proiectată să fie „ca o plantă care crește spre soare”, cu o fațadă care încorporează plante vii. Grădina de pe acoperiș are 40 de tipuri diferite de copaci și arbuști. Terase cu grădini sunt situate și la etajele 5, 14 și 26. CapitaGreen are, de asemenea, o structură de captare a vânturilor de 45 m înălțime, concepută pentru a arăta ca petale de flori. Aceasta captează aerul rece și proaspăt și îl conduce în către spațiile cu birouri.

Triodos Bank (Driebergen-Rijsenburg)

Triodos Bank este o bancă olandeză cu sediul în orașul Driebergen-Rijsenburg, cu focus pe investițiile verzi. Realizată din lemn, sediul instituției demonstrează potențialul trecerii la materiale regenerabile ca alternativă la cele a căror producție generează carbon.

Clădirea de birouri cu cinci etaje, cu o suprafață de 13.000 m², conține peste 2.600 m³ de lemn stratificat și cinci trunchiuri de copaci. Doar subsolul este din beton datorită pânzei freatice înalte. Cheresteaua pentru structură a venit de la un producător german care folosește molid european din păduri certificate.

 

Acest articol face parte dintr-o serie care promovează obiceiuri și practici sustenabile, realizată cu susținerea ProCredit Bank România.

 

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

 

 

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România. Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Birou Eco, Eco Provocarea, Harta Reciclării, Recicleta și Regenesis.