Luna ianuarie am ales să o dedicăm microplasticului pentru a aduce mai multă conștientizare despre această temă. Plasticul se folosește de decenii întregi, dar în ultimii ani s-a pus problema microplasticului și efectelor sale asupra mediului și oamenilor. La începutul lunii întrebam pe Instagram ce anume ați vrea să aflați despre acest subiect, iar acum răspundem întrebărilor voastre.

Ce este microplasticul?

Microplasticul este definit ca fiind o particulă de plastic care are mai puțin de 5 milimetri, dăunătoare pentru viața acvatică, dar și pentru oameni.

Cum ajunge în sistemul nostru?

Un infografic din 2019 de la Reuters relevă faptul că un om consumă 20 de kilograme de plastic într-o viață, adică aproximativ o linguriță plină de microplastic în fiecare săptămână. Microplasticul ajunge în corpul nostru prin mâncare, aer sau apă.

În mod specific, în ce fel este nociv pentru oameni și animale?

Studiile recente spun că particulele de microplastic se găsesc în corpul animalelor, dar și în corpul oamenilor în cantități din ce în ce mai mari. Poți inhala particule de microplastic din aer, acesta depunându-se pe plămâni, cauzând un sistem imunitar slăbit și diferite boli, cum ar fi infertilitatea, probleme ale sistemului nervos, pierderea auzului și chiar cancer. Bolile pe care le cauzează particulele de microplastic sunt cauzate de chimicalele care sunt adăugate în plastic care interferează cu hormonii. În unele studii s-a dovedit chiar faptul că particulele de microplastic pot trece în placenta unui făt în curs de dezvoltare.

Pentru animale situația este mai gravă, deoarece de multe ori se ajunge la decesul acestora din cauza cantității mari de plastic și microplastic acumulate în corpul acestora.

Cum limităm răspândirea microplasticului în natură?

Există însă metode pentru a evita producerea de microplastic:

• Cumpără haine din materiale naturale precum lâna, cașmirul, mătase, in, bumbac, care NU au în componență nylon, acrilyc sau poliester.
• Cumpără detergenți și produse de curățenie ecologice, acele produse care nu au particule mici colorate sau nu sunt dăunătoare apei.
• Cumpără bureți naturali de vase sau de corp, cum ar fi buretele din lufă, buretele Konjac sau buretele din fibră de cocos. Aceștia sunt naturali, ecologici, reutilizabili și biodegradabili.
• Montează-ți un filtru de microplastic la mașina de spălat rufe. La fiecare spălare, mai ales la o temperatură mai ridicată, hainele care nu sunt din materiale naturale eliberează în apă particule mici de plastic.
• Evită cosmeticele care au particule mici în componență. Aceste particule se găsesc de obicei în pasta de dinți, scrub-uri, geluri de duș, farduri de ochi, rimel sau ruj. Există însă și cosmetice în care particulele sunt naturale, dar va trebui să verifici pe fiecare produs acest lucru.
• Refuză pungile de la supermarket și caută produse în ambalaje eco-friendly. Îți poți face cumpărăturile de la producătorii locali cu propria sacoșă din pânză sau de la un magazin care promovează conceptul de zero-waste.

Cum arată situația în România?

Din păcate, nu știm. Acest subiect este unul încă neimportant pentru autorități pentru a se investiga în ce stadiu se află țara noastră. Rata de reciclare în România este de doar 11%, iar o parte din plastic rămâne aruncat în natură și mai târziu se transformă în microplastic. În plus, nu există nici o reglementare conform căreia produsele cosmetice care conțin microparticule să fie interzise. Până acum, 15 țări au interzis acest timp de cosmetice. Aici poți găsi mai multe detalii.

UPDATE: Cel mai recent raport cu privire la apele dulci din România reprezintă o îngrijorare pentru noi. Prin analiza calitativă a 21 de probe de apă de pe întreg teritoriul României s-a descoperit prezența microplasticului în toate probele. Acest raport evidențiază nevoia de noi studii pentru cele mai mari râuri in România, pentru a se stabili concentrațiile de microplastic. De asemenea, pentru această problemă de mediu, trebuie elaborate și măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic.

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). Principalele deșeuri din care provin particulele de microplastic identificate în apele din România sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii, pungi (PE).

Aici poți citi mai multe detalii din raport.

Microplasticul în apă

Conform unui raport WWF din 2019, care analizează probe de apă de la robinet din întreaga lume, în 72,2% din eșantioanele colectate din state UE au fost identificate microfibre din plastic. Acest procent este cel mai mic din toată lumea, Liban fiind țara unde 98% din apa de la robinet este contaminată cu particule din plastic, urmată de Statele Unite ale Americii cu un procent de 94.4%. Numărul mediu de fibre diferă într-o cantitate de 500ml apă, în UE densitatea lor fiind printre cele mai mici din lume, 1,9 fibre.

În cazul apei de la robinet, pentru a împiedica sau reduce aceste particule să mai intre în organismul nostru, poți folosi filtre de apă. Filtru de carbon sau filtru cu osmoză inversă sunt două variante care s-au dovedit foarte utile în filtrarea particulelor de microplastic.

Pentru a evita și mai mult ingerarea de microplastic, cumpără ceai la vrac sau care NU este ambalat în pliculețe individuale. Un studiu realizat în 2019 a arătat faptul că un pliculeț de ceai pus în apă de 95°C eliberează aproximativ 11,6 miliarde de particule de microplastic și 3,1

miliarde de particule de nanoplastic într-o singură cană de ceai.

Dacă ești curios să vezi care este parcursul unei particule de microplastic, poți vedea aici un video care îți arată „călătoria” acesteia. Din pasta de dinți care conține mici particule, în apa mărilor și oceanelor, până la peștii pe care îi mâncăm, și astfel se întoarce la noi, în corpul nostru. Dacă vrei să afli câte particule de microplastic produci sau consumi în fiecare zi, te invităm să faci și testul care îți spune aceste informații în funcție de activitățile tale zilnice.

Microplasticul în mâncare

În mâncare se află cea mai mare cantitate de microplastic pe care o introducem în sistemul nostru. Fructele și legumele conțin o cantitate însemnată de microparticule din plastic. Acestea pătrund în sol și mai apoi sunt absorbite de rădăcinile fructelor și legumelor. De exemplu, merele supuse unui studiu au avut 195,500 de particule de plastic (<10 μm) /gram, perele 189,500 particule de plastic (<10 μm) /gram, broccoli și morcovii mai mult de 100,000 particule de plastic (<10 μm) /gram.

Sarea este un alt aliment consumat zilnic care conține particule de microplastic. Studiile internaționale afirmă că e posibil ca un om să consume aproximativ 20,000 de particule de microplastic pe an.

Peștele, fructele de mare și carnea de la animale conțin microparticule din plastic. Microplasticul ajunge în sol, în mări și pe fundulul oceanelor, unde se preconizează că există între 9 și 15 tone metrice de microplastic.

Microplasticul în aer

Știai că microplasticul este prezent chiar și în aer? Au fost găsite particule de microplastic în casă de la propriile haine sau covoare sau chiar în parcuri naționale și insule izolate din întreaga lume. În orașele mari particulele pot proveni de la abraziunea anvelopelelor sau tălpilor încălțămintei pe drum, de la fabrici sau din transporturile aeriene și sunt purtate de vânt și în zonele izolate, se depun pe sol sau în apă sau le inspirăm. În funcție de locul unde ești în aerul pe care îl inspiri există între 4% și 77% particule de microplastic.

Microplasticul în cosmetice

Microplasticul se găsește și în cosmetice, uneori vizibil, prin mici particule, alteori invizibile cu ochiul liber. Cosmeticele și produsele de igienă personală sunt unele dintre cele mai cumpărate produse la nivel mondial, de aceea e nevoie de atenție la achiziția lor la nivel micro, adică la ingrediente. Dacă o pastă de dinți are anumite particule colorate, cel mai probabil sunt formate din plastic. La fel se întâmplă și la un produs de exfoliere, un gel de duș, farduri de ochi cu sclipici sau cremele de soare.

Evită următoarele ingrediente din cosmetice: Nylon-12 (polyamide-12), Nylon-6, Poly(butylene terephthalate, Poly(ethylene isoterephthalate, Poly(ethylene terephthalate), Poly(methyl methylacrylate), Poly(pentaerythrityl terephthalate), Poly(propylene terephthalate), Polyethylene, Polypropylene, Polystyrene, Polytetrafluoroethylene (Teflon), Polyurethane, Polyacrylate, Acrylates copolymer, Allyl stearate/vinyl acetate copolymers, Ethylene/methylacrylate copolymer, Ethylene/acrylate copolymer, Butylene/ethylene/styrene copolymer, Styrene acrylates copolymer, Trimethylsiloxysilicate (silicone resin).

Sfatul nostru este să eviți sclipiciul și produsele care conțin sclipici. Sclipiciul este făcut dintr-o combinație de aluminiu și plastic, fiind unul dintre cele mai nocive produse pentru mediul înconjurător. Un studiu recent a semnalat faptul că microplasticul poate fi găsit inclusiv în ploi, multe particule provenind de la microfibrele sintetice.

Concluzii

Microplasticul, un inamic invizibil de cele mai multe ori, este la fel de periculos precum alte forme de poluare, particulele de plastic ajungând și în cele mai izolate locuri de pe Pământ.

Pentru a reduce cantitatea de microplastic care intră în circuitul naturii trebuie să reducem cantitatea de plastic consumată. Înainte de a recicla plasticul, refolosește tot ce ai putea folosi din plastic la alte activități, poți face chiar proiecte de reciclare creativă.

Pentru a putea face o schimbare este nevoie de mai mulți oameni care fac schimbări mici, devenind din consumatori pasivi, în consumatori care iau decizii sănătoase pentru ei și mediu.

De asemenea, te invităm să ne fii alături în provocarea noastră #Challenge2021 – schimbările mici contează! și să renunți la cosmeticele care au în componență particule de microplastic.

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Birou Eco, Amenajarea eco-turistică a cascadei Bigăr, Regenesys, Pod cu Pod luminezi o casă.