Permacultura este mai mult decât o practică de cultivare a pământului. Este o abordare sustenabilă și holistică a utilizării terenurilor, care poate schimba atitudini în privința stilului de viață sau al relațiilor dintr-o comunitate.

Cuvântul a fost folosit pentru prima dată în urmă cu aproape 50 de ani de către doi biologi, care au formulat conceptul în opoziție cu metodele industrializate de cultivare. Ei au alăturat cuvântul „permanent” de termenul „agricultură” pentru a explica principiile de bază ale tehnicii: utilizarea plantelor perene în locul celor sezoniere și proiectarea terenului cultivat în așa fel încât acesta să capete diversitatea, stabilitatea și rezistența ecosistemelor naturale. Permacultura presupune integrarea armonioasă a peisajului cu oamenii, cărora să le asigure, într-un mod sustenabil, hrana, energia, adăpostul și alte nevoi.

Tehnica se bazează pe imitarea relațiilor benefice dintre organismele vii din mediul natural, astfel încât culturile să crească cât mai armonios, eficient și sustenabil. În felul acesta, deșeurile și poluarea generate de cultivarea plantelor prin intermediul permaculturii scad la minim. În plus, se asigură protejarea faunei naturale, iar rezistența și biodiversitatea suprafeței cultivate este mult crescută.

Mai simplu spus, permacultura combină tradiția acumulată de-a lungul generațiilor cu știința și echipamentele moderne pentru a crea un sistem care este durabil atât din punct de vedere ecologic, cât și economic și social.

Trei principii generale ghidează această abordare: grija pentru pământ, importanța oamenilor și distribuirea echitabilă a resurselor. Permacultura încurajează astfel oamenii să lucreze cu natura mai degrabă decât împotriva ei, să minimizeze deșeurile și să găsească modalități de reutilizare a resurselor într-un ciclu continuu. De asemenea, tehnica de cultivare promovează și conectarea cu sinele, construirea de comunități și schimbul de cunoștințe și experiențe.

O strategie win-win

De prea multe ori, exploatarea resurselor din natură de care a beneficiat omenirea a dus la extincția unor specii de plante sau animale și distrugerea de ecosisteme. În schimb, permacultura aduce beneficii atât oamenilor, cât și mediului.

Astfel, crearea de grădini și terenuri care imită cadrul natural permite restaurarea ecosistemelor. Dacă principiile sunt respectate, acestea se pot susține doar cu o minimă intervenție umană. În felul acesta sunt create noi habitate propice pentru fauna sălbatică, care contribuie la creșterea biodiversității.

Practica pune accentul pe producția sustenabilă de alimente. Este promovată utilizarea metodelor naturale de cultivare a plantelor și grădinărit în locul substanțelor chimice care dăunează solului și organismelor vii. În plus, prin evitarea fertilizatorilor și a pesticidelor industriale, se îmbunătățește calitatea alimentelor produse, crește fertilitatea solului, iar poluarea este eliminată.

Permacultura promovează eficiența energetică. De exemplu, frunzele căzute sunt adunate pentru a fi folosite pentru mulci sau compost. La fel și resturile din bucătărie. Apa de ploaie este captată și stocată într-un loc mai înalt pentru a fi reutilizată la irigații, fără să fie nevoie de energie suplimentară.

Construirea de comunități puternice și rezistente prin promovarea cooperării și a împărtășirii cunoștințelor și abilităților este un alt beneficiu. Acest lucru stimulează sentimentul de apartenență și îi inspiră pe oameni să lucreze împreună pentru un obiectiv comun.

Nu în ultimul rând, permacultura vine cu beneficii pentru sănătate și bunăstare, prin încurajarea consumului de produse proaspete, sănătoase, cultivate local. De asemenea, încurajează activitățile în aer liber, o conexiune mai puternică cu natura și un sentiment de împlinire.

Cum se poate practica permacultura?

Criticii permaculturii subliniază că este nerezonabil să ne așteptăm ca majoritatea oamenilor – în special cei din zonele urbane dens populate – să aibă spațiu, echipament și timp pentru a-și crește singuri hrana. Însă susținătorii cu experiență ai acestei tehnici spun mai degrabă că nu este nevoie de spații mari și eforturi costisitoare pentru a o practica.

Pentru practicarea permaculturii nu este neapărat nevoie de o grădină mare. Pentru început poți amenaja o jardinieră unde să  cultivi plante aromatice.

Permacultura înseamnă însă și împărțirea beneficiilor cu „vecinii” nevăzuți. Poți crește plante locale și oferi spații cu apă și umbră pentru insecte și păsări. Acest lucru va ajuta la susținerea biodiversității și armoniei ecologice.

Pe de altă parte, permacultura se bazează preponderent pe resursele organice. Evită pesticidele, erbicidele și îngrășămintele chimice. În schimb, utilizează metode naturale și organice, cum ar fi compostarea, fertilizanții naturali sau planează specii care îndepărtează insectele dăunătoare (busuioc, rozmarin, salvie).

Accentul pe biodiversitate este obținut prin plantarea de specii diferite de plante, copaci și arbuști, care pot conviețui unele alături de altele sau alături de animale. De exemplu, pomii fructiferi pot fi plantați în grădina păsărilor, care pot mânca fructele coapte căzute.

Practicarea permaculturii este o călătorie, nu o destinație. Începe ușor. Învață pe măsură ce avansezi. Extinde-ți treptat orizontul și vei vedea cum totul se schimbă în jurul tău.

 

Acest articol face parte dintr-o serie care promovează obiceiuri sustenabile, realizată cu susținerea ProCredit Bank România.

 

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

 

 

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România. Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.