Ce trebuie să știi atunci când alegi hainele pe care le porți?

Miliardele de articole de îmbrăcăminte purtate de noi toți au nevoie, pentru a fi produse, de cantități uriașe de resurse – inclusiv combustibili fosili precum petrolul. Avem câteva sfaturi pentru a limita poluarea generată de haine.

Multe dintre aceste haine sunt adesea purtate pentru o perioadă scurtă de timp, așa că materialele din care sunt obținute ajung fie irosite. Doar 15% dintre hainele purtate ajung să fie reciclate. Restul de 85% ajung fie gropile de gunoi, fie sunt incinerate. (1)

Brandurile de fast fashion – cea mai importantă tendință globală din industria modei – au ajuns să lanseze colecții noi cu o frecvență lunară și chiar și săptămânală. Fenomenul nu a făcut decât să amplifice și mai mult poluarea generată de industria textilă.

Se estimează că industria modei generează 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Aceste emisii sunt mai mari decât cele generate de transporturile maritime și aeriene la un loc.

Dacă te întrebi ce poți face pentru a limita poluarea generată de haine și pantofi, îți putem oferi câteva sfaturi.

Materiale inovatoare revoluționare

Multe dintre materialele cu adevărat revoluționare au apărut datorită spiritului inovator al antreprenorilor. Unii dintre aceștia au creat alternative sustenabile la producția de masă, bazată pe materiale virgine greu de reciclat.

Obținut din frunzele plantelor de ananas, pinatex este un astfel de material. Pinatex este un produs secundar al plantațiilor cultivate pentru fructele de ananas. Materialul are nevoie de mai puțină apă decât plantle cultivate special pentru fibrele textile, iar structura sa este destul de rezistentă. (2)

Inul este, de asemenea, o țesătură prietenoasă cu mediul. Când este cultivat în zone geografice potrivite, precum Europa, nu are nevoie de pesticide sau îngrășăminte. Totodată, inul necesită mult mai puțină apă decât bumbacul și îmbunătățește calitatea solului.

Totodată, din cânepă, alge și celuloză se pot crea fibre biodegradabile, în urma unui proces de producție cu o amprentă redusă de carbon.

Reciclarea textilelor, mai degrabă o nișă

Spre deosebire de alte materiale, textilele sunt destul de dificil de reciclat, mai ales că multe din articolele de îmbrăcăminte au în componență mai multe tipuri de fibre. Cu toate acestea, se pot recicla atât unele dintre hainele din fibre organice (bumbac, lână), cât și cele din fibre sintetice .

Un exemplu de urmat este dat de localitatea Prato, unde există peste 7.000 de întreprinzători care s-au specializat în diferite activități de pe lanțul de reciclare a hainelor de lână. La fiecare șase luni, companiile din orașul italian dezvoltă 60.000 de modele noi de îmbrăcăminte din fibre textile obținute din lâna reciclată. (3)

Bumbacul reciclat este și el un material aflat la mare căutare, atât de către producători de articole vestimentare cât și de către firmele care promovează un stil de viață sustenabil.

De asemenea, textilele din bumbac se pot reutiliza. De exemplu, există mici afaceri – inclusiv în România – care confecționează lavete din hainele din bumbac.

Proiecte de creștere a gradului de conștientizare

Pentru a sublinia impactul negativ pe care măștile de unică folosință îl au asupra mediului, designerul italian Tobia Zambotti a creat o geacă din măști, pe care a numit-o coat-19.

Pentru realizarea acesteia, designerul a adunat 1.500 de măști de pe străzile din Reykjavík, capitala Islandei, înainte ca acestea să ajungă în ocean. Le-a dezinfectat și le-a folosit ca material de umplutură pentru o geacă semitransparentă.

Majoritatea măștilor de unică folosință sunt realizate din polipropilenă, material folosit și la confecționarea jachetelor. Măștile care nu sunt aruncate în mod corespunzător și reprezintă un risc mare pentru mediu, iar designerul a vrut să scoată în evidență această ,,problemă de mediu absurdă legată de pandemie”. (4)

Un alt astfel de proiect se numește biocouture și a fost dezvoltat de Suzanne Lee, care a ales biotehnologia pentru a intra în industria modei. Antreprenoarea a avut viziunea să producă articole de îmbrăcăminte eco-chic din bacterii utilizate și la fermentarea ceaiului verde.

Astfel, din drojdie, ceai îndulcit și bacterii combinate în containere speciale, la temperaturi specifice, se obțin foi de celuloză care pot fi modelate în fibre. Pe măsură ce substanțele se evaporă, fibrele fuzionează împreună. Mai târziu, acestea sunt vopsite cu coloranți din legume și fructe. Rezultatul final este un material cu textura materialelor din piele naturală. (5)

Unde poți dona hainele care mai pot fi purtate?

Dacă nu mai porți hainele pe care le ai în garderobă, ia în calcul donarea lor. În România, există mai multe asociații și organizații care se ocupă de donarea acestora.

Câteva exemple:

magazinele companiei Inditex (Zara, Massimo Dutti, Stradivarius, Bershka, Oysho, Pull&Bear);
programul Containere Textile care operează sute de puncte de colectare în județele din vestul țării;
centrul O mână de ajutor (Calea Plevnei, Nr. 98) sau magazinele de caritate La Taica Lazăr și Social Xchange din București;
Crucea Roșie Română – Filiala Sector 6. Asociația a amplasat și un container în centrul comercial Carrefour Orhideea din București;
hainele care nu mai pot fi purtate sau bucățile de material textil, se pot duce la magazinele H&M, care le trimit preponderent la reciclare.

Nu doar donarea de haine contribuie la protejarea mediului, ci și cumpărarea lor. În acest fel, cererea pentru articolele vestimentare noi va scădea. Astfel se va reduce și presiunea asupra producătorilor de a realiza aceste articole în cantități mari.

De asemenea, purtarea de haine SH promovează un stil de viață sustenabil, în condițiile în care hainele ajung mai târziu la groapa de gunoi.

Hainele second-hand sunt parte a mișcării modei lente (slow fashion) și o bună modalitate de a-ți crea o garderobă durabilă.

Resurse:

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România.

Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Birou Eco, Eco Provocarea, Harta Reciclării, Recicleta și Regenesis.