skip to Main Content

Alimentația și mediul

Sunt multe motive pentru care oamenii aleg să scoată anumite alimente din meniul lor. Câteodată este vorba despre alergii, intoleranțe slabe sau puternice, recomandări medicale sau restricții legate de religie. În alte situații motivul are legătură cu iubirea față de animale, grija față de mediu sau dorința de tonifiere. În toate aceste cazuri, subiectul alimentației este unul destul de personal, care naște controverse puternice. În acest articol vom discuta despre legătura dintre alimentația noastră și mediul înconjurător, încercând să prezentăm argumente echidistante.

alimentația și mediul

Să clarificăm, pentru început, care sunt și ce înseamnă termenii cei mai comuni legați de alimentație:

Omnivor – Cea mai mare parte a populației lumii urmează o dietă omnivoră, care include în principiu toate categoriile de alimente. Totuși, chiar și persoanele omnivore pot decide să își schimbe alimentația pe perioade determinate, având motivații religioase (postul) sau alegând să participe la inițiative de tipul Meatless Monday[1] (Lunea fără carne) sau Veganuary[2] (Ianuarie vegan).

Vegetarian – Dieta vegetariană este cea în care se evită carnea și peștele, dar se consumă produse pe bază de lapte și ouă. În spațiul românesc, termenul „vegetarian” provoacă din când în când confuzie, unii preferând termenul „ovo-lacto-vegetarian”, fiind mai descriptiv. Trebuie menționat că nu toți vegetarienii mănâncă și lapte, și ouă, unii optând să renunțe la una dintre aceste categorii.

Vegan – Veganii sunt persoanele care aleg să evite toate produsele de proveniență animală din dietă. Ei nu consumă carne, pește, produse lactate, ouă și, câteodată, nici măcar miere. Persoanele cu un stil de viață strict vegan evită și produsele care implică suferința animalelor în timpul producție, precum obiectele din piele sau cosmeticele testate pe animale. O concepție greșită comună este faptul că veganii nu gătesc mâncarea, ceea ce este adevărat doar pentru un mic procent dintre cei, mai exact pentru „raw-vegani”.

Sub 10% din populație alege o alimentație fără carne

Nu există statistici foarte clare despre procentajul din populație care alege să urmeze o dietă altfel decât cea omnivoră, dar unele studii aproximează că în jur de 8% din oamenii din lume sunt vegetarieni sau vegani (și din aceștia, marea majoritate vegetarieni).[3]

Deși acest articol se concentrează în principal pe legătura dintre alimentație și mediu, nu putem să nu aducem în discuție și îngrijorările legate de sănătate. Argumentul unei diete sănătoase este adus cu convingere de ambele părți ale baricadei: unii oameni susțin că o alimentație fără carne este sănătoasă (și suficientă) doar dacă se consumă alte produse animale, precum ouăle și lactatele; alții susțin că toate produsele animale au efecte negative asupra organismului; alții susțin că doar mâncând carne (sau măcar pește) se poate menține o stare de sănătate bună. Părerile, inclusiv ale specialiștilor, sunt atât de împărțite încât este imposibil să spunem cine are dreptate, fără a fi părtinitori. Cu toate acestea, putem menționa recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care susține o dietă completă, „bazată pe o varietate de alimente, provenind mai ales din plante, mai degrabă decât din surse animale”.[4]

Ce înseamnă alimentația noastră pentru mediu?

 De câți vegani este nevoie ca să schimbi un bec?

De niciunul. Toată lumea știe că nu pot să schimbe nimic.[5]

Da, lume râde la glumele cu vegani. Deseori sunt portretizați ca niște persoane care exagerează faptele, pentru a se potrivi cu viziunea lor asupra lumii. Dar ce se întâmplă dacă ne uităm peste cifre?[6]

  • 83% din pământul arabil din lume este folosit pentru a produce hrană pentru animale. Aceste animale produc doar 37% din proteinele pe care le consumă în medie o persoană.
  • Producția de carne și lactate cauzează 60% dintre emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul agricol, dar acoperă doar 18% din caloriile consumate de o persoană obișnuită.
  • În anul 2018, sectorul agricol a produs 13,7 miliarde de tone de gaze cu efect de seră. Această cifră ar putea scădea cu 70% dacă toată populația lumii ar alege o alimentație bazată pe plante. Poate că asta sună nerealist, dar cum ar fi dacă toată populația lumii ar opta pentru dieta vegană 3 zile din 7? Tot am reuși să facem o schimbare.


https://ourworldindata.org/uploads/2020/01/Global-land-use-graphic-800×506.png

Știați că…

  • O dietă vegetariană timp de 12 luni are același impact asupra mediul ca nefolosirea mașinii timp de 6 luni.[7] Imaginați-vă ce impact au ambele schimbări, făcute concomitent?!
  • Producția alimentelor pentru o dietă vegetariană generează de 2,5 ori mai puține gaze cu efect de seră decât producția celor pentru o dietă omnivoră.[8]
  • 1 kg de carne de vită consumă 15 400 de litri de apă în timpul producției. 1 kg de carne de pui consumă 4 300 de litri de apă, brânza în jur de 3 180 de litri, pe când soia doar 2 145 de litri. Concluzia: O dietă omnivoră consumă în medie 5000 de litri de apă pe zi, pe când o dietă vegetariană doar jumătate din acea cantitate.[9]

Puteți folosi acest calculator al consumului de apă (este destinat persoanelor din SUA, dar vă poate calcula consumul aproximativ): https://www.watercalculator.org/wfc2/q/household/

Cu toate acestea, dietele vegetariene și vegane nu sunt perfecte. Iată și niște cifre care să îi împace pe cei care consumă carne, sau, mai degrabă, să întristeze pe toată lumea:

  • Deși carnea de vită este cel mai demonizat aliment în rândul celora care vor să protejeze mediul, producția unui kg de ciocolată are un impact negativ mai mare asupra mediului, consumând în jur de 17 000 de litri de apă.[10]
  • Iubitul, dar foarte controversatul avocado nu este chiar campion la sustenabilitate. În ultimii 20 de ani, consumul de avocado a crescut cu 500% (cifre din SUA). S-a depășit astfel capacitatea de producție locală și apelând la importuri, generatoare de gaze cu efect de seră.

Concluzii

Este nevoie să devenim cu toții vegani sau vegetarieni pentru a proteja mediul? Nu neapărat.

Ba mai mult, deși o populație complet vegană este tehnic posibilă, o populație doar de vegetarieni ar fi imposibil de susținut, mai ales din cauza producției de lactate[11].

Iată câteva[12] sfaturi realiste, pe care le puteți aplica fără prea multă bătaie de cap, ajutând atât sănătatea planetei, cât și a propriei persoane:

  • Optați pentru produse locale în detrimentul celor de import. În plus, consumați pe cât posibil fructe de sezon.
  • Reduceți consumul de carne, alegând măcar o zi pe săptămână în care să o excludeți din alimentație. Dacă restricțiile alimentare și starea de sănătate vă permit, experimentați o lună pe an dieta vegană sau încercați să țineți posturile, chiar dacă nu aveți o motivație religioasă.
  • Încercați să aveți cel puțin jumătate de farfurie plină cu legume și fructe.
  • Alegeți carne de la animale crescute cu iarbă, chiar dacă este mai scumpă decât cea de la animale crescute cu cereale. Alegeți carne de pui sau pește, mai des decât optați pentru porc sau vită.
  • Și mai ales: nu irosiți mâncare! Reduceți risipa alimentară pe cât posibil, pentru că în spatele fiecărui kilogram se alimente stau sute de litri se apă și mii de kilograme de emisii de carbon.

Nu uitați: nu avem nevoie de o mână de oameni care să reușească să ducă o viață complet ecologică. Avem nevoie de miliarde de oameni care să ducă o viață relativ ecologică.

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

Iconita Instagram 2


Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Birou Eco, Amenajarea eco-turistică a cascadei Bigăr, Regenesys, Pod cu Pod luminezi o casă.

Surse:

[1] https://www.mondaycampaigns.org/meatless-monday/about

[2] https://uk.veganuary.com/

[3] https://wtvox.com/sustainable-living/2019-the-world-of-vegan-but-how-many-vegans-are-in-the-world/

[4] https://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/nutrition/a-healthy-lifestyle

[5] https://ohmyveggies.com/best-vegetarian-jokes-to-keep-you-laughing-for-days/

[6] https://healthcareers.co/vegan-statistics/

[7] https://dealsonhealth.net/blog/vegetarian-statistics/

[8] https://vegsoc.org/info-hub/why-go-veggie/environment/

[9] https://thewaterweeat.com/

[10] http://www.cursorinternational.com/category/eni/

[11] http://www.jainvegans.org/2012/06/what-would-happen-to-all-the-cows-if-everyone/

[12] https://friendsoftheearth.uk/food

       

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

Iconita Instagram 2

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România.

Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Birou Eco, Eco Provocarea, Harta Reciclării, Recicleta și Regenesis.

NEWSLETTER

Introduceți aici adresa de email pentru a vă abona la lista de noutăți Harta Reciclarii

Prin abonare vă exprimați acordul de a primi informații despre Harta Reciclării și programele Viitor Plus.

Copyright © 2024 Viitor Plus.

Back To Top