Risipa alimentară este o problemă reală pentru mediu. Doar la noi în țară se risipesc zilnic aproximativ 6.000 de tone de alimente, ceea ce înseamnă o porție de mâncare de persoană.[1] Impactul asupra mediului are loc pe mai multe planuri. În primul rând, odată cu mâncarea aruncată, se aruncă și sutele de litri de apă necesare pentru producția acelor alimente, se irosește energia consumată în timpul procesului de fabricație, combustibilul necesar pentru transportul produselor etc.

În al doilea rând, mâncarea aruncată ajunge la groapa de gunoi, unde este stocată de cele mai multe ori într-un mediu anaerob – în straturile fără aer, care se descompun mult mai greu. În timpul procesului de biodegradare, alimentele depozitate fără acces la oxigen eliberează gaz metan, unul dintre gazele care contribuie cel mai mult la amplificarea efectului de seră.[2] În acest articol îți oferim câteva sfaturi și trucuri pentru prevenirea risipei alimentare prin planificare și responsabilitate.

Risipa alimentară poate fi combătută dacă fiecare dintre noi dă dovadă de responsabilitate, planificând atent mesele, cumpărând cu măsură, stocând alimentele în mod corect, utilizând cât mai mult din ele și compostând resturile vegetale. Nu uitați că aproape jumătate din alimente sunt risipite de utilizatorii casnici!

Iată câteva sfaturi și trucuri pentru prevenirea risipei alimentare 

• Faceți mereu cumpărături cu listă. Planificați mesele cu câteva zile sau chiar o săptămână înainte, pentru a ști exact cât este nevoie să cumpărați. Faceți asta împreună cu celelalte persoane cu care locuiți și mâncați, în așa fel încât să alegeți alimente pe placul tuturor. Permiteți fiecărui membru al familiei să aleagă maxim 1-2 alimente care nu sunt pe listă. Nu uitați să mâncați înainte de a merge la magazin, pentru a face cumpărături raționale, nu influențate de senzația de foame!
• Cumpărați și fructele și legumele inestetice! Sunt la fel de bune ca cele frumoase și ajung tot în același fel de mâncare! Din cauza refuzului oamenilor de a cumpăra aceste alimente, mulți producători ajung să le arunce pe cele care nu sunt perfecte. Astfel, producătorii contribuie și mai mult la risipa alimentară.

Planificați mesele

• Dacă nu vă pricepeți la făcut aproximări sau dacă gătiți pentru un număr de persoane cu care nu sunteți obișnuit (mai multe sau mai puține decât de obicei), folosiți cu încredere o rețetă și un cântar de bucătărie. Multe produse au indicații legate de mărimea porției pe spate, căutați-le! De exemplu: 100g de paste uscate se vor transforma în aproximativ 300 de grame după ce le fierbeți!
• Dacă vă rămâne mâncare, încercați să fiți realiști! Cu toții ne dorim să „mâncăm tot” și să nu risipim mâncarea, dar asta poate să aibă efectul opus: o ținem prea mult, păcălindu-ne că o vom mânca, și ajunge să se strice. Deci: Chiar veți mânca porțiile rămase mai târziu sau a doua zi? Chiar aveți timp să transformați mămăliga uscată în bulz la cuptor? Dacă răspunsul (realist) este nu, dați-o mai departe: dăruiți-o unei persoane fără adăpost, duceți-o colegilor de serviciu, împărțiți-o cu vecinii, hrăniți animăluțele sau puneți-o la dispoziție prin intermediul unei aplicații de împărțit mâncare (precum Olio).

Compostați resturile alimentare

• Compostul poate părea o bătaie de cap, dar nu este chiar așa greu de făcut și de întreținut. În compost, resturile alimentare se descompun aerob (cu aer) sau cu ajutorul viermilor. Se generează mult mai puține gaze decât la groapa de gunoi, iar materialul poate fi folosit ca îngrășământ. Citiți articolul nostru despre compost pentru a afla mai multe detalii despre ce este acesta și cum ne ajută. Aici găsiți un articol despre cum vă puteți face singuri propriul vermicompostor acasă.
• Asigurați-vă că știți unde, cum și pentru cât timp puteți stoca alimentele. Iată un tabel foarte util în acest sens, merită lipit pe fiecare frigider: https://i.redd.it/nlzfyjickyg51.jpg [3]

Organizați frigiderul

• Anumite fructe și legume își influențează reciproc durata de viață. Ținând un măr lângă cartofi, îi împiedicați să mai încolțească și le creșteți durata de viață. Această combinație este, însă, doar o excepție. Majoritatea fructelor (de ex.: merele, perele, bananele, piersicile, prunele) produc etilenă în timpul procesului de coacere. Acesta le dă fructelor aroma specifică, dar are un efect negativ asupra legumelor. Cele verzi, mai ales, sunt îngălbenite prematur. Din acest motiv nu este recomandată stocarea fructelor și legumelor împreună.[4]
• Folosiți sistemul „primul venit, primul servit”… la propriu. În engleză se numește principiul FIFO (first in, first out), conform căruia mâncarea cea mai veche ar trebui consumată prima. Este util să stabiliți o zonă din frigider pentru mâncarea care se apropie de data limită de folosire, pentru a vă asigura că o consumați înainte să se strice.

Dacă începeți să aplicați câte un sfat pe săptămână, în 2 luni veți avea o casă mai sustenabilă. Astfel, va fi mai puțină risipă alimentară și mai multă iubire față de planetă. Mult succes!

Articolul a fost realizat în cadrul unei inițiative de reducere a risipei alimentare, realizate cu susținerea ING Tech Romania, hub-ul de tehnologie al Grupului ING.

 

 

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Birou Eco, Amenajarea eco-turistică a cascadei Bigăr, Regenesys, Pod cu Pod luminezi o casă.

Surse:

[1] https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/10/Analiza-de-situatie-2019.pdf

[2] http://www.fao.org/3/a-bb144e.pdf

[3] https://www.reddit.com/r/coolguides/comments/i9kohs/how_long_does_your_food_last/?

[4] https://www.agric.wa.gov.au/fruit/mixed-storage-fruits-and-vegetables