Colectarea separată a deșeurilor textile este obligatorie în România începând cu 1 ianuarie 2025. La un an de la intrarea în vigoare a legii, Harta Reciclării și asociația Ecoteca au analizat modul în care principalele orașe din România au implementat gestionarea deseurilor textilelor.
Deși majoritatea orașelor au instalat infrastructura de colectare separată, există disfuncționalități de la colectare, trecând prin sortare și până la recuperare (reutilizare pentru revânzare sau donare și reciclare în scenariul optimist) sau eliminare (valorificare energetică prin incinerare sau trimitere la depozitele de deșeuri în scenariul pesimist).
Pentru ca gestionarea deșeurilor textile să devină eficientă, este nevoie de investiții în capacități de sortare și reciclare, dar și de modificări legislative care să implice producătorii și comercianții de haine și încălțăminte în finanțarea sistemului, printr-o schemă de răspundere extinsă a producătorului (EPR), așa cum se întâmplă deja la ambalaje, echipamente electrice și electronice, becuri, baterii sau anvelope.
Analiza este parte integrantă a campaniei Muntele de Haine lansată de Harta Reciclării, cu susținerea ING Bank România. Proiectul atrage atenția asupra volumului de deșeuri textile generate anual în România, care poate fi combătut cu soluții practice, la îndemâna oricui: colectare separată, reutilizare, reparare, donare și obiceiuri de cumpărare responsabile.
TRASEUL DEȘEURILOR TEXTILE
Lanțul de gestionare a deșeurilor textile include, în general, de la două până la patru etape:
Deși sistemul de colectare separată a textilelor a fost implementat în majoritatea orașelor mari din România, traseul deșeurilor textile după colectare – care presupune sortare pentru reutilizare și reciclare – este dificil de urmărit.
Mai multe localități (unități administrativ-teritoriale) au instalat containere dedicate și au lansat campanii de colectare a textilelor pe parcursul anului 2025 sau chiar și mai devreme. Altele se pregătesc să le instaleze în acest an.
Infrastructura la nivel local este neuniformă, fiind diferențe mari între orașe și județe. Sistemele de colectare sunt – în majoritatea cazurilor – slab standardizate, insuficient monitorizate și dependente de inițiative punctuale (parteneriate cu operatori privați sau ONG-uri).
În lipsa unor criterii clare privind ce tipuri de textile pot fi colectate și a unei comunicări coerente către populație, fracția textilă colectată este frecvent puternic contaminată, ceea ce reduce drastic posibilitatea de reutilizare sau reciclare ulterioară.
Tipuri de colectare
Administrațiile locale au apelat la mai multe tipuri de modele de colectare a deșeurilor textile.
- Containerele stradale. Amplasate de primării în puncte fixe, aceste containere sunt cea mai des întâlnită metodă de colectare a textilelor. Numărul lor poate varia de la câteva unități, la zeci sau chiar sute într-o localitate.
- Campanii periodice. Colectarea trimestrială sau în alte intervale de timp, reprezintă un model utilizat în special înainte de intrarea în vigoare a obligativității colectării separate, dar unele municipalități o păstrează în continuare.
- Parteneriate. Unele localități au realizat parteneriate pentru instalarea de containere și preluarea textilelor cu operatori specializați în colectarea, sortarea și reciclarea textilelor sau cu ONG-uri implicate în acțiuni de donare. Există mai multe municipalități în Transilvania care au încheiat parteneriate cu organizații precum Caritas și Filantropia, dar și la Iași, unde există un parteneriat cu Armata Salvării.
Programe de preluare.
Numărul programelor de preluare în retail a textilelor a scăzut în 2025, odată cu intrarea în vigoare a obligativității colectării separate a acestui tip de deșeu. Anul trecut, au oprit activitatea de preluare a deșeurilor textile atât Kaufland (avea acest serviciu în magazinele din București și Ilfov), cât și retailerul fast fashion H&M, (avea disponibil acest serviciu la nivel național). Continuă, în schimb, parteneriatul dintre magazinele companiei Inditex (Zara, Bershka, Oysho, Stradivarius, Pull&Bear etc.) și Crucea Roșie, care preia textilele, le sortează și le donează persoanelor defavorizate.
Următoare operațiune după colectare este sortarea. În cazul orașelor din România, în majoritatea cazurilor, autoritățile locale:
- nu pot indica cu precizie traseul complet al deșeurilor textile după colectare;
- nu dispun de date verificabile privind proporția reală de reutilizare, reciclare, valorificare energetică sau eliminare finală (la depozitele de deșeuri).
Studiile și articolele de presă – inclusiv analiza realizată de ARETEX – subliniază că raportarea cantităților și a destinațiilor finale este neuniformă și dificil de verificat, ceea ce face imposibilă evaluarea performanței reale a fluxului de deșeuri textile la nivel național.
Așadar, dificultățile actuale în gestionarea deșeurilor textile sunt mai degrabă legate de capacitățile limitate de sortare și reciclare, precum și de costurile ridicate ale acestora, decât de infrastructura de colectare.
Deși colectarea separată este prezentată frecvent în spațiul public drept un succes administrativ, datele disponibile nu confirmă faptul că textilele colectate ajung, în mod sistematic, în centre de reutilizare sau reciclare.
Din informațiile publice analizate rezultă că:
- sortarea și reciclarea textilelor din România beneficiază de capacități foarte limitate;
- o parte semnificativă a textilelor colectate este direcționată către valorificare energetică sau depozitare, mai ales în cazul fracțiilor contaminate;
- reutilizarea este realizată preponderent de inițiative private sau ONG-uri, fără a face parte dintr-un sistem public integrat și monitorizat.
Calitatea textilelor colectate este redusă.
Dacă acestea ajung în deșeul amestecat sunt contaminate, ceea ce reduce opțiunile de reutilizare și reciclare. Există însă contaminare inclusiv în cazul textilelor ajunse în containerele dedicate.
Pe de altă parte, majoritatea articolelor de îmbrăcăminte conțin mai multe tipuri de fibre textile, în cantități variabile. În cazul acestor piese vestimentare, reciclarea nu este de obicei luată în calcul din cauza compoziției neomogene a materialelor rezultate, care afectează potențialul lor de vânzare ca materie primă secundară.
Pentru deșeurile contaminate, mult prea uzate sau nereciclabile, o opțiune descrisă în comunicările industriei este co-incinerarea în fabricile de ciment (valorificare energetică și minerală).
Așadar, simpla existență a infrastructurii de colectare nu garantează o gestionare conformă cu ierarhia deșeurilor.
Riscul colectării separate a textilelor pentru a fi trimise ulterior la depozitare – fără a recupera articole sau materiale pentru reciclare – reprezintă un cost pe care toți cetățenii ajung în cele din urmă să îl plătească – prin tarife mai mari la depozitele de deșeuri care se umplu mai repede, prin taxe și amenzi plătite pentru nerespectarea legislației privind colectarea separată.
În 2035, românii trebuie să depoziteze doar 10% din toate deșeurile generate, conform angajamentelor luate prin lege. Pentru a ajunge la o asemenea performanță, textilele colectate separat trebuie sortate și o parte cât mai mare din ele să fie reutilizate prin revânzare sau donare, să fie reciclate și – în cel mai rău caz – să fie valorificate energetic prin incinerare.
Mai este mult până la atingerea acestei ținte. Doar 6-8% din textilele colectate separat în România ajung să fie reutilizate sau reciclate. Restul merg către incinerare sau depozitare, conform estimărilor asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX).
Inexistența în România a unor scheme funcționale de răspundere extinsă a producătorului (EPR) pentru textile este un element critic. De exemplu, pentru ambalaje, echipamente electrice și electronice și pentru anvelope există organizații de transfer de responsabilitate.
În prezent:
- nu există organizații de transfer de responsabilitate dedicate textilelor;
- autoritățile locale suportă integral costurile de colectare, fără un mecanism financiar stabil;
- nu sunt create stimulente economice pentru prevenirea generării deșeurilor, ecodesign sau reciclare.
Mai mult, în lipsa unui cadru operațional clar și a unor semnale ferme privind implementarea EPR, este puțin probabil ca astfel de scheme să devină funcționale în viitorul apropiat, ceea ce pune o presiune suplimentară pe administrațiile locale și pe bugetele publice.
Concluzii
România se află într-o etapă incipientă și fragilă a gestionării deșeurilor textile, caracterizată de colectare parțială și neuniformă, lipsă de trasabilitate, capacități limitate de reutilizare și reciclare și absența mecanismelor EPR.
În acest context, obligația legală de colectare separată, deși necesară, este insuficientă în lipsa unor măsuri care să asigure gestionarea corectă a acestui flux pe întreg lanțul său.
ING Bank România și Harta Reciclării au creat o hartă interactivă cu informații despre modul de gestionare a deșeurilor textile și ce alternative există la sistemul public de colectare, cu trimitere punctele de colectare și de donații de pe Harta Reciclării pentru toate orașele reședință de județ din țară.
ALBA - Alba-Iulia
Operatorul de salubritate RER Vest RETIM și Primăria Municipiului Alba Iulia organizează campanii sezoniere prin care colectează haine uzate, lenjerii de pat, draperii, covoare, ambalaje textile.
ALBA - Aiud
Nivelul redus de conștientizare al populației este principalul obstacol menționat de autorități. Cetățenii nu sunt încă obișnuiți să colecteze separat de hainele vechi, ceea ce face necesare mai multe campanii de informare. Administrația locală a organizat acțiuni de colectare și a încheiat un parteneriat cu Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj pentru preluarea hainelor care pot fi donate către cazurile sociale.
ALBA - Cugir
Deșeurile colectate sunt predate operatorului județean de tratare, GS Eco Center, care le transferă către reciclatorul SecondTex Textile Recycling, care se ocupă de sortare și valorificare.
ARAD - Arad
Operatorul de salubritate RETIM Ecologic Service, în parteneriat cu ADI Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor Arad, organizează campanii periodice de colectare separată a deșeurilor textile. Deșeurile textile preluate sunt predate operatorilor autorizați spre tratare, neexistând încă un reciclator dedicat. Incertitudinile legislative au întârziat implementarea unui sistem permanent, spun autoritățile locale. Pe de altă parte, mobilizarea populației prin campaniile anunțate din timp a dat rezultate, astfel că autoritățile iau în calcul amplasarea de containere fixe atunci când bugetul le va permite.
ARAD - Chișineu-Criș
Deșeurile textile sunt colectate prin campanii periodice. Anul trecut s-au desfășurat două campanii, perioadă în care instituțiile publice (școli, biserici) în i-au îndemnat pe oameni să aducă hainele vechi, ceea ce a crescut participarea. Administrația locală consideră că legea este neclară referitor la cine suportă costurile acestor campanii și unde trebuie trimise deșeurile.
ARAD - Lipova
Lipova invocă vidul legislativ (la momentul respectiv, norma exista dar nu era implementată în contractul de salubritate încheiat anterior) și probleme mai presante de mediu au împiedicat alocarea de fonduri pentru acest segment. Primarul menționează că se intenționează includerea colectării textilelor în noul contract de salubritate prin ADI Arad când va fi scos la licitație, astfel încât operatorul viitor să asigure și această activitate.
ARAD - Sântana
Odată la 3 luni, o autospecială RETIM staționează într-un punct central din Sântana (în fața pieței) unde populația poate aduce textile. Deșeurile strânse au fost transportate la centrul de sortare Arad, apoi expediate spre valorificare.
ARGEȘ – Pitești
Operatorul Salubritate 2000 sortează hainele. Potrivit administrației locale, toate deșeurile textile merg la valorificare energetică prin incinerare.
BACĂU – Bacău
BACĂU - Buhuși
Primăria nu a amplasat containere dedicate din cauza refuzului operatorului de salubritate de a implementa sau prelua logistica necesară pentru acest nou flux de deșeuri, probabil din considerente de cost. Odată cu renegocierea contractului de salubritate, administrația locală își propune să demareze un sistem de colectare – eventual pornind cu 1-2 containere la primărie și campanii de conștientizare.
BACĂU - Slănic-Moldova
BIHOR - Oradea
Oradea reprezintă un model de succes în colectarea și valorificarea deșeurilor textile. Sistemul a pornit încă din 2018 prin inițiativa unui ONG și a fost integrat oficial în colaborare cu primăria începând cu 2023. În prezent, jumătate din containere sunt administrate de Asociația Filantropia Oradea (componenta social-caritabilă) și cealaltă jumătate de firma TexCycle România, parte a Eurotex (componenta de reciclare comercială). De asemenea, Oradea dispune de 2 centre de aport voluntar, unde populația poate preda direct textile, alături de alte deșeuri reciclabile. Colectarea se face regulat, fără probleme de contaminare. Textilele ajung apoi la facilități de sortare: cele în stare bună sunt fie donate direct în comunitate (prin rețeaua Filantropia), fie trimise către magazine second-hand (o parte din articole fiind revândute ca atare, generând venituri pentru susținerea sistemului). Articolele care nu mai pot fi purtate sunt împărțite în două categorii principale: unele sunt reciclate material – transformate în fibre care apoi se folosesc la fabricarea de lavete industriale, izolații, iar altele sunt destinate valorificării energetice prin incinerare. Conform datelor furnizate, distribuția aproximativă a fost: 28% din textile au fost reutilizate prin donații, 16,5% au fost reciclate material (fibre, lavete), 11,5% valorificate energetic (incinerare) și 44% eliminate prin depozitare. Chiar dacă există încă un procent semnificativ care ajunge la groapa de gunoi (post-sortare, ca refuz), Oradea a reușit să devieze de la depozitare sute de tone de textile. Ca obstacol, municipalitatea menționează dificultatea de a găsi piețe de desfacere pentru materialele reciclate – odată ce fibrele textile sunt obținute, există costuri de transport și limitări tehnologice care fac dificilă utilizarea lor pe plan local.
BISTRIȚA-NĂSĂUD – Bistrița
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Deșeuri și operatorul de salubritate Supercom organizează, în anumite perioade, campanii gratuite de colectare a deșeurilor textile. Ultima a fost derulată în perioada 15-22 decembrie 2025.
BOTOȘANI - Botoșani
Operatorul de salubrizare din Botoșani, Urban Serv, transportă conținutul containereleor la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Stăuceni. Primăria colaborează organizații locale de caritate, care s-au oferit să participe la sortarea hainelor colectate. O parte dintre articolele de îmbrăcăminte care mai pot fi purtate sunt preluate, după igienizare, de către Direcția de Asistență Socială și distribuite către beneficiari din categorii vulnerabile.
BOTOȘANI - Dorohoi
Primăria a instalat 3 containere indicând ce tipuri de deșeuri pot fi colectate. De asemenea, a avertizat populația să nu depoziteze alte categorii de deșeuri în containere, în afara celor textile. Pentru încălcarea amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, conform legii.
BRAȘOV - Brașov
BRĂILA - Brăila
Compania de salubritate Polaris organizează campanii de colectare a deșeurilor textile pe zile și intervale orare. Conform calendarului stabilit, o mașină staționează în diferite cartiere ale orașului și colectează atât deșeuri periculoase, cât și textile, acestea fiind depozitate în recipiente separate.
BUCUREȘTI – Sectorul 1
BUCUREȘTI – Sectorul 2
BUCUREȘTI – Sectorul 3
BUCUREȘTI – Sectorul 4
Primăria a încheiat un acord cu operatorul TexCycle pentru colectarea și preluarea textilelor. Parte a grupului bulgar Eurotex, compania depozitează textilele temporar, apoi le trimite la Varna, unde sunt sortate pentru reutilizare și reciclare. Aproape 70% din hainele colectate sunt reutilizate sau reciclate, în jur de 30% merg la valorificare energetică prin incinerare, iar un procent foarte mic, de până la 0,5% ajunge la depozitare.
BUCUREȘTI – Sectorul 5
BUCUREȘTI – Sectorul 6
BUZĂU - Buzău
Buzăul are un sistem matur de colectare a textilelor, inițiat în 2023 printr-un un proiect pilot cu 10 containere. Din 2024, în parteneriat cu operatorul privat Daigoro, a extins rețeaua la circa 100 de containere cu fante securizate, amplasate lângă platformele de colectare a deșeurilor din toate cartierele orașului. Cea mai mare parte a hainelor colectate sunt valorificate – multe ajung să fie exportate ca produse second-hand în țări din Asia sau Orientul Mijlociu. Articolele deteriorate, dar curate, sunt tocate și folosite ca lavete industriale, iar cele murdare sunt trimise la coincinerare în fabrici de ciment.
BUZĂU - Râmnicu Sărat
Textilele colectate sunt transportate la stația de sortare județeană de la Gălbinași, ulterior fiind predate catre valorificare energetică. Râmnicu Sărat a integrat colectarea textilelor și în activitățile școlare. Sesiunile de educare și informare, dedicate atât elevilor din școli, cât și populației generale, au scopul de a crește gradul de conștientizare privind impactul deșeurilor textile și importanța colectării separate. Sesiunile combină lecții interactive, ateliere practice, campanii publice și parteneriate cu ONG-uri și instituții școlare.
Aproximativ 80% din textile sunt reutilizate sau reciclate.
CARAȘ-SEVERIN - Reșița
Anterior amplasării containerelor stradale, municipalitatea a organizat campanii periodice de colectare în colaborarea cu operatorul local Brantner Servicii Ecologice. Reșița a încheiat un parteneriat cu Federația Caritas a Diecezei Timișoara, o organizație care a amplasat containerele în curtea unor biserici pe care apoi le-a transferat municipalității. Asociația se ocupă și de preluarea unei părți din haine pentru scopuri sociale. Deșeurile textile colectate sunt transportate de Brantner la un centru de sortare, apoi predate către SecondTex Textile Recycling. Din cantitatea de textile, 7% merge către reutilizare și donare, 83% către reciclare și 10% către valorificare energetică prin incinerare, potrivit autorităților locale.
Primăria vede ca probleme lipsa unui cadru legal complet (a trebuit să se descurce local, neexistând ghiduri naționale), dificultăți în finanțare (costurile containerelor și ale transportului– au fost suportate din bugetul local), nivelul scăzut de conștientizare (multă lume încă aruncă hainele cu deșeurile menajere) și vandalism.
CĂLĂRAȘI - Călărași
Containerele au fost instalate în 2025 într-un proiect pilot, însă cantitatea efectiv colectată de la populație a fost atât de mică încât operatorul nu a ridicat încă un volum suficient. Potrivit primăriei, mulți cetățeni nu știu de existența containerelor sau preferă să doneze articolele de îmbrăcăminte direct cunoștințelor și inițiativelor sociale.
CLUJ – Cluj-Napoca
Programul de colectare selectivă a hainelor și materialelor textile Hai, Na! este derulat de Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu Roseco. Toate articolele trebuie aduse într-o pungă sau într-un sac de plastic bine închis, pentru a evita contaminarea și a permite sortarea corectă. Roseco este o companie din județul Cluj specializată în sortarea pentru reutilizare și reciclarea textilelor.
CONSTANȚA – Constanța
Constanța este orașul cel mai mare din România unde colectarea separată a textilelor este cea mai precară. Un singur punct de colectare la o populație de peste 250.000 de locuitori nu reprezintă o soluție viabilă.
COVASNA - Sfântu Gheorghe
Tega depozitează temporar toate textilele strânse la centrul de colectare Câmpu Frumos, într-un spațiu interior pentru a evita degradarea acestora. Motivul stocării este că operatorul nu a găsit încă o soluție eficientă și accesibilă de procesare pentru cantități mari. Practic, până la identificarea unui reciclator dispus să preia constant, hainele rămân acolo.
DÂMBOVIȚA - Târgoviște
Containere stradale au fost amplasate în zona platformelor de colectare a deseurilor menajere si reciclabile. Vechile containere dedicate colectării sticlei din Târgoviște, au fost transformate si inscripționate pentru a putea colecta deșeuri textile. Cantitățile colectate au fost predate mai departe către firma Expert Recycling.
DOLJ - Craiova
Operatorul privat TexCycle Romania, parte a grupului bulgar Eurotex, colectează articolele din containere și centre, le sortează (separând pentru reutilizare ce este posibil) și le trimite către reciclare industrială sau valorificare energetică. Craiova a integrat colectarea textilelor în programul anual „Curățenia de Toamnă” – containere mobile pentru textile pe durata campaniei au fost amplasate la platformele de colectare a deșeurilor, reușind să strângă într-o săptămână cantități notabile. Din cantitatea de textile colectată la Craiova, 54% merge către reutilizare, 19% către reciclare și 27% către valorificare energetică prin incinerare, potrivit autorităților locale.
GALAȚI - Galați
Fiind un oraș mare, Galațiul încă se confruntă cu cantități mari de textile aruncate în gunoiul comun, iar cele 14 containere captează doar o mică parte a acestora. Extinderea infrastructurii este îngreunată de costul containerelor. Administrația locală consideră că punctele de colectare a textilelor trebuie să fie amplasate separat de platformele de colectare separată, în locuri vizibile, în intersecțiile importante ale orașului. Deșeurile colectate separat în Galați sunt valorificate energetic prin incinerare.
GIURGIU – Giurgiu
GORJ – Târgu Jiu
În Târgu Jiu, nu există puncte de colectare a deșeurilor textile. Acestea vor putea fi duse la centrul de aport voluntar când va fi gata. Pentru moment, cetățenii sunt sfătuiți să lase textilele în saci în sau pungi de plastic în țarcurile cu containere sau lângă eco-insule, urmând ca salubristul să le preia.
HARGHITA – Miercurea Ciuc
Operatorul de salubritate Eco Csík organizează în prima luni a fiecărei luni, la sediul firmei, campanie de colectare a deșeurilor textile pentru cei care au contract valabil pentru colectarea deșeurilor menajere cu compania.
HUNEDOARA - Deva
Deva a demarat colectarea separată a textilelor în a doua jumătate a anului 2025. Municipalitatea a încheiat un parteneriat tripartit între UAT, un ONG cu experiență în reutilizare textile (Caritas filiala Alba Iulia) și un operator de salubritate licențiat. Din cantitatea colectată de textile, 20% merg către donare și reutilizare, 40% către reciclare, 15% către valorificare energetică prin incinerare și 20% către depozitare. Administrația locală semnalează lipsa reciclatorilor specializați în regiune, motiv pentru care orașul nu are acces facil la o instalație de reciclare textilă, ceea ce înseamnă costuri suplimentare de transport dacă va fi trimis totul la distanță.
IALOMIȚA – Slobozia
IAȘI - Iași
După colectare, textilele sunt depozitate temporar la centrul Centrul Municipal de Colectare Iași, unde sunt triate. Ulterior, acestea sunt preluate de Asociația Armata Salvării, ONG partener cu Primăria Iași, care le sortează din nou: o parte din haine sunt păstrate pentru a fi donate persoanelor nevoiașe, restul fiind transferate către firme de reciclare (în principal pentru fibre și lavete). Administrația ieșeană spune că aproape toată cantitatea colectată este valorificată fie prin reutilizare, fie prin reciclare.
ILFOV – Otopeni
Textilele sunt colectate de TexCycle, care le depozitează temporar, apoi le trimite către instalația din Varna, unde grupul bulgar Eurotex din care face parte, are operațiuni de sortare pentru reutilizare și de reciclare. Peste două treimi din hainele colectate sunt reutilizate sau reciclate, iar restul merge la incinerat.
MARAMUREȘ - Baia Mare
Colectarea deșeurilor textile în Baia Mare a fost organizată o dată la trei luni în anul 2025, dar a devenit lunară din 2026, în baza calendarului anunțat de ADI Deșeuri Maramureș. Containerele sunt amplasate temporar, în opt puncte din oraș, sub supravegherea poliției locale, pentru evitarea depozitării altor tipuri de deșeuri sau împrăștierea hainelor. Pentru fiecare lună sunt comunicate atât data, cât și locurile exacte în care sunt amplasate containerele.
MEHEDINȚI – Drobeta-Turnu Severin
Primăria a organizat o singură campanie de colectare a textilelor pe 4 octombrie 2025, când a amplasat containere speciale în 7 puncte din oraș.
MUREȘ - Târgu Mureș
În trecut au existat containere de colectare a textilelor pentru donații și reciclare, dar au fost retrase. În prezent, operatorul de salubritate realizează campanii trimestriale de colectare, conform contractului de delegare, iar deșeurile textile sunt predate ulterior firmei Recycling Prod.
NEAMȚ - Piatra Neamț
Piatra Neamț a schimbat recent operatorul de salubritate.
NEAMȚ - Roman
Serviciul de colectare a fost delegat catre Rossal prin ADI EcoNeamț. După colectare, deșeurile textile sunt stocate temporat în stația de sortare Cordun și incluse într-un flux special amenajat de operator. Un alt punct de colectare a textilelor va fi CAV-ul de pe Str. Colectorului, care va fi funcțional la jumătatea anului 2026.
OLT – Slatina
PRAHOVA - Ploiești
Textilele colectate în Ploiești sunt duse la la stația de tratare mecano-biologică sau la stația de sortare de la Boldești-Scăeni.
SATU MARE – Satu Mare
SĂLAJ - Zalău
Containerele de colectare a textilelor au fost introduse în a doua jumătate a anului 2025. Deșeurile sunt stocate temporar la CMID Dobrin – Brantner Servicii Ecologice. Potrivit municipalității, destinația ar fi valorificarea energetică prin incinerare.
SIBIU - Sibiu
În Sibiu, sunt 40 de containere pentru textile, amplasate în baza unui protocol cu asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic, care se ocupă de colectare și transport. Un procent de 70% din hainele colectate în aceste containere sunt reutilizate, potrivit administrațiile locale. Pe de altă parte, operatorul de salubritate Soma Sibiu urmează să amplaseze containere tip clopot de colectare a deșeurilor textile.
SUCEAVA - Suceava
Colectarea textilelor este realizată de Asocierea dintre firmele Diasil Service și Ritmic Com. Textilele colectate sunt transferate la depozitul de deșeuri, din lipsa capacităților de procesare, potrivit municipalității la nivel local și național.
TELEORMAN – Alexandria
TIMIȘ - Timișoara
Primăria Timișoara, în parteneriat cu firma CVS Recycling, a instalat containere dedicate în puncte fixe. În paralel, timișorenii beneficiază de campanii trimestriale organizate de operatorul de salubritate RETIM, în care fiecare utilizator casnic poate preda gratuit o cantitate maximă de 60 kg de deșeuri textile (haine, lenjerii de pat, pilote, pături, covoare mici, draperii, perdele, lavete, mopuri). Există și un serviciu de ridicare la cerere de la domiciliu a sacilor cu haine uzate, pentru a preveni abandonarea acestora la colț de stradă. Deșeurile textile pot fi predate tot timpul anului la punctul de aport voluntar administrat de RETIM din Moșnita Nouă, dar și la CAV-ul de pe raza comunei Dumbrăvița. În plus, în oraș există aproape 40 de puncte de colectare pentru donații ale asociației Caritas care colectează cu SecondTex.
TULCEA – Tulcea
VASLUI – Vaslui
VÂLCEA - Râmnicu Vâlcea
Asociația de Dezvotare Intercomunitară Salubritate Vâlcea, în cooperare cu operatorul existent, se ocupă de colectarea textilelor până la includerea oficială în noul contract județean. Hainele sunt colectate de la cele 6 containere stradale permanente și prin intermediul a 4 campanii trimestriale. Textilele preluate depozitate temporar in depozitul de la Roești. Autoritățile locale motivează depozitarea temporare din lipsa unor capacități de procesare locală.
VRANCEA – Focșani
Primăria organizează două campanii pe an pentru colectarea deșeurilor textile alături de cele voluminoase. Anul acesta campaniile vor fi organizate în perioadele aprilie-mai și septembrie-octombrie. Focșănenii mai poate duce textilele tot timpul anului și la cele 2 CAV-uri de la marginea orașului. Nu au containere permanente pentru textile.
Notă:
1. Rezumat executiv
Informațiile din analiza Muntele de Haine – Radiografia gestionării deșeurilor textile în România, realizată înn colaborare cu asociația Ecoteca, au la bază o sinteză națională a soluțiilor de colectare și a opțiunilor de tratare a deșeurilor textile descrise în surse publice (presa națională/locală, comunicate oficiale, pagini ale instituțiilor/companiilor, documente), și o analiză a răspunsurilor obținute prin chestionarul transmis către administrațiile locale.
Principiul de bază al raportului este utilizarea informațiilor verificabile. În interpretarea datelor din chestionar, au fost păstrate observațiile respondenților (inclusiv acolo unde au raportat la nivel județean sau au menționat lipsa unor date cantitative).
2. Metodologie și limite
Surse publice (presa și documente oficiale). Au fost analizate articole și materiale publice care descriu: obligația de colectare separată a textilelor începând cu 1 ianuarie 2025, inițiative municipale (containere dedicate, puncte fixe, campanii periodice, centre de aport voluntar – CAV), inițiative private (ONG-uri, operatori, retail), precum și rutele de valorificare (reutilizare/sortare, reciclare materială, valorificare energetică/co-procesare în industria cimentului, incinerare/depozitare).
Chestionar administrații locale. Setul de date include răspunsuri primite prin formular (n = 32). Analiza de mai jos reflectă strict informațiile din aceste răspunsuri (inclusiv câmpuri incomplete).
Limitări. (i) Răspunsurile pot fi neomogene (unități diferite, perioade/arie de raportare diferite, includeri la nivel județean etc.). (ii) Lipsa răspunsurilor din partea unor UAT-uri poate distorsiona orice concluzie generală; de aceea, sinteza națională din chestionar nu se interpretează ca reprezentativă statistic pentru toate cele 50 de orașe vizate. (iii) Pentru partea de presă, au fost incluse doar afirmații care pot fi urmărite la o sursă publică identificabilă.