România nu reușește să majoreze gradul de reciclare. Din contră. Rata de reciclare a scăzut la 11,3% în 2021, de la 11,9% în 2020. Motivul? Puține municipalități sunt preocupate cu adevărat de trimiterea cât mai multor deșeuri la reciclat. Speranțele se leagă acum de Sistemul de Garanție Returnare destinat ambalajelor de băuturi, care va fi funcțional la sfârșitul acestui an.

Ca stat membru UE, România s-a angajat ca un anumit procent din deșeurile municipale generate de populație, firme și instituții să fie reciclate. Ținta stabilită pentru anul 2020 a fost ca 50% din totalul deșeurilor să fie reciclate. Până în 2025, acest procent trebuie să ajungă la 55%.

România este însă departe de această țintă. În 2020, rata de reciclare a fost de numai 11,9%. În 2021 acest indicator a scăzut la 11,3%, potrivit datelor Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene.

Datele sunt însă provizorii, deoarece autoritățile române care transmit datele către Eurostat nu au o evidență clară a cantităților de deșeuri gestionate de operatorii de salubritate. Din acest motiv, rata de reciclare anunțată pentru anul 2020, de 13,7%, a fost revizuită recent la 11,9%.

Cea mai ridicată rată de reciclare din deșeurile municipale – 14% – a fost înregistrată în 2017. Ulterior, o ordonanță de urgență a scos de pe piață firmele private care colectau diferite tipuri ambalaje reciclabile. Acum deșeurile de ambalaje pot fi colectate doar de primării, prin firmele care gestionează serviciul de salubrizare. Mai pot avea puncte de colectare și companiile care pun pe piață astfel de deșeuri. Din acest motiv, acestea pot fi și în magazine.

Cum se colectează separat deșeurile?

Majoritatea firmelor de salubritate fac colectare separată, fie direct de la sursă (case, apartamente, firme, clădiri de birouri), fie prin intermediul containerelor stradale. Modul în care aceste deșeuri sunt colectate poate să scadă sau să crească șansele de reciclare a acestora.

Dacă deșeurile reciclabile sunt colectate separat, dar sunt ridicate cu aceeași mașină, nu înseamnă că nu mai ajung la reciclat. După preluare, ele ajung  la stația de sortare. Acolo sunt selectate doar cele necontaminate pentru a fi trimise la reciclare. Din acest motiv, este important ca reciclabilele să fie predate fără urme de lichide, grăsimi sau mâncare, să fie curățate, clătite și uscate.

În cazul în care deșeurile reciclabile (fracția uscată) sunt ridicate împreună cu deșeurile menajere (fracția umedă), potențialul acestora de a mai fi reciclate este mult redus.  Astfel de practici sunt incorecte și ar trebui raportate la direcția de salubrizare a primăriei sau la Garda de Mediu.

Există și un al treilea caz, când operatorii de salubritate colectează separat deșeurile reciclabile de cele menajere, dar nu le sortează corespunzător. Și în acest caz, colectarea separată este inutilă, având în vedere că reciclabilele ajung tot la groapa de gunoi.

Containere stradale vs. colectare la sursă

Pe lângă serviciul de colectare la sursă, administrațiile locale strâng deșeurile reciclabile și prin intermediul punctelor cu containere stradale.

Multe dintre aceste puncte le puteți găsi pe Harta Reciclării, cu denumirea „Administrat de Primăria localității X”

Teoria spune că este mai eficient să colectezi reciclabilele direct de la cei care le generează (din ușă în ușă). În felul acesta se pot devia cantități mult mai mari de deșeuri de la groapă, iar sortarea și reciclarea sunt mai profitabile.

Containerele stradale au avantajul de a genera ambalaje reciclabile mai puțin contaminate, cu o valoare mai mare. Dezavantajele ar fi că deșeurile valoroase pot fi sustrase și există riscul vandalizării containerelor prin incendiere sau că locul unde sunt amplasate poate deveni insalubru dacă nu este curățat regulat.

Să luăm exemplul sectoarelor din București care au implementate ambele sisteme – colectarea fracției uscate de la sursă și containerele stradale.

Sectorul 1 din București are, de exemplu, o rată de reciclare a deșeurilor mult mai mare în cazul cantităților colectate din containerele stradale comparativ cu cele colectate la sursă.

Sectoarele 4 și 5 din București au procente mici de reciclare, de 2-3% din deșeurile municipale. Acestea provin doar din deșeurile colectate din containerele stradale amplasate pe spațiul public.

În schimb, Sectorul 2 colectează separat doar de la sursă. Firma de salubrizare strânge lunar 1.100 de tone de deșeuri din fracția uscată, potrivit publicației online Spotmedia.ro. Însă acestea sunt preluate cu autospeciale care le compactează. Din această cantitate, doar 900 de kilograme ajung la reciclat.

Aceste exemple arată că sistemele de peste tot. În aceste condiții ducerea deșeurilor de ambalaje la containerele stradale poate crește șansele ca acestea să fie cu adevărat reciclate.

Găsiți mai multe informații despre cum este realizată colectarea separată în București în ghidurile Reciclăm în București.

Recomandările Harta Reciclării

Programul Harta Reciclării își propune ca tot mai mulți români să colecteze separat și să predea  reciclabile curate și uscate. Aceasta este abia prima etapă. Intră apoi în acțiune infrastructura de colectare și sortare. Este nevoie ca autospecialele care preiau deșeurile să nu le contamineze prin amestecarea reciclabilelor cu menajerul. Apoi este necesar ca acestea să treacă printr-un flux de sortare cât mai bine organizat.

În România, există firme de salubritate care colectează corect deșeurile de la sursă. Există însă și localități unde colectare separată a fost implementată la sursă, dar ea nu funcționează de fapt. Acolo unde locuitorii văd, de exemplu, că lucrătorii de la serviciul de salubrizare colectează atât deșeurile reciclabile cât și cele menajere cu aceeași mașină trebuie să ia atitudine.

Până astfel de situații se remediază noi recomandăm colectarea separată prin alte metode. O alternativă o reprezintă punctele de colectare din rețelele de magazine. Astfel, rețelele Carrefour, Kaufland și Lidl au magazine în toată țara. Ele au containere dedicate sau automate de tip reverse vending machine (RVM) unde pot fi duse hârtia și cartonul, sticlă, doze de aluminiu și conserve, recipiente din plastic pentru băuturi sau pentru detergenți lichizi și produse de curățenie și îngrijire.

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

---

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.