Capitalismul, sistemul economic dominant din lumea de astăzi, a dat naștere la numeroase avantaje și progrese tehnologice. A încurajat concurența, inovația și antreprenoriatul. A propulsat economia, a creat milioane de locuri de muncă și a îmbunătățit nivelul de trai al populației. Cu toate acestea, capitalismul este și sursa unor probleme ale societății actuale. Una dintre ele – consumerismul – a devenit din ce în ce mai periculoasă.

Scopul final al capitalismului este profitul. Prin urmare, companiile concurează pentru a obține mai mult profit, prin producerea și vânzarea de tot mai multe bunuri. Aceste bunuri sunt transportate pe distanțe din ce în ce mai mari și în cantități semnificative.

Toate aceste procese au drept consecințe creșterea consumului de resurse naturale, poluarea și pierderea biodiversității. De asemenea, emisiile de carbon cresc temperatura atmosferică, provocând schimbări climatice și crescând probabilitatea dezastrelor naturale.

Ce este consumerismul?

Consumerismul are la bază ideea conform căreia bunăstarea și fericirea unei persoane depind de obținerea de bunuri materiale. În sens economic, motorul cheie al unei economii sunt consumatorii, iar încurajarea cumpărăturilor este un obiectiv major. Consumerismul, condus de aceste dorințe, este adânc înrădăcinat în țesătura capitalismului modern. Folosirea frecventă a campaniilor de publicitate și a sloganurilor a condus la o cultură a consumului permanent.

La finalul fiecărei săptămâni, oamenii din întreaga lume aleg să meargă la mall sau la supermarket. De multe ori nu avem cu adevărat nevoie de acele bunuri. Simțim însă o nevoie psihică care trebuie satisfăcută. La fel și în cazul reducerilor, acestea ne oferă o stare de bine temporară, o bucurie emoțională. Uneori, mersul la cumpărături devine chiar o activitate recreativă, folosită pentru a combate plictiseala sau lipsa altui hobby.

Consecințele asupra mediului

Prin diverse mecanisme, piața încurajează oamenii să înlocuiască în mod constant produsele care funcționează cu altele mai noi, mai la modă. Aceste mecanisme pot fi, de exemplu, folosirea de materiale de calitate mai slabă în procesul de fabricație. Un alt mecanism este și „uzura planificată”, care presupune realizarea unui produs cu intenția de a fi funcțional numai pentru o perioadă scurtă de timp.

Schimbarea rapidă a trendurilor este un alt factor care promovează consumul în exces. Noi obiecte vestimentare și decorative, aparate electrocasnice cu funcții noi devin rapid populare și sunt promovate pe toate platformele media, ca apoi să dispară subit.

Trendurile schimbătoare sunt alte „plase” în care oamenii pot cădea. Pentru a le evita, se poate folosi regula celor 30 de zile. Aceasta spune că ar trebui să așteptăm minim 30 de zile până la achiziționarea unui produs. Studiile sugerează că în mai mult de jumătate dintre cazuri, oamenii își pierd complet interesul în această perioadă.

Consumerismul are astfel ca efect un cost ridicat pentru mediu. Pe măsură ce mai multe resurse sunt extrase, procesate și transportate pentru a satisface cererea, cresc și emisiile de carbon, care agravează criza climatică.

Folosirea abuzivă a resurselor naturale, cum ar fi defrișările masive de păduri sau exploatarea zăcămintelor minerale, contribuie, de asemenea, la distrugerea habitatelor naturale și la pierderea biodiversității. În plus, cantitățile de deșeurile tot mai mari generate de produsele aruncate împovărează gropile de gunoi, contaminează oceanele și contribuie la poluarea apei, aerului și solului.

Black Friday vs. Vinerea Verde

Odată ce aceste obiceiuri de consum devin parte din cultura noastră, eliminarea lor devine dificilă. Nu întâmplător, unul dintre cele mai mari evenimente ale anului este un exemplu izbitor al practicilor nocive ale consumerismului.

Black Friday, sau Vinerea Neagră, este un eveniment originar din Statele Unite devenit popular și în România. Recordurile de cumpărături și promoții sunt depășite în fiecare an, cu milioane de români sărbătorind vârful culturii de consum. Volumul impresionant de produse vândute în această perioadă are ca efecte un consum mai mare de materii prime și energie, dar și mai multe ambalaje și articole ajunse la gunoi.

Există și evenimente alternative care promovează comportamente sustenabile de consum:

Vinerea Verde încearcă să inverseze noțiunea de Black Friday propunând un consum responsabil și sustenabil. Ziua este folosită pentru a promova principiile economiei circulare și conștientizarea consumului în exces și al aruncatului la gunoi.

Ziua „Nu cumpăra nimic” este o altă contra-propunere la Black Friday. „Buy Nothing Day” (Ziua „Nu cumpăra nimic”) are loc în aceeași zi și încurajează magazinele și mărcile să ia atitudine împotriva Black Friday. În loc să se alăture valului de vânzări, ei își închid afacerile online sau fizice.

Circular Monday (Lunea Circulară) are loc luni, în aceeași săptămână cu Black Friday. Evenimentul promovează produsele sustenabile realizate de companii care încurajează principiile economiei circulare, precum reutilizarea, repararea și refolosirea materialelor.

Giving Tuesday (Marțea Dărniciei) a apărut ca o mișcare globală care urmărește să stimuleze acțiunile caritabile. Scopul este de a dedica, la nivel mondial, o zi pe an pentru a sărbători acțiunile de caritate și donațiile. Marțea Dărniciei are loc anul acesta pe 28 noiembrie.

Cum poți limita consumul excesiv?

Există câteva lucruri pe care le poți face, astfel încât să nu cazi în capcana consumului în exces.

Un buget lunar de cheltuieli, calculat pe categorii este una dintre cele mai simple și eficiente modalități de a economisi bani și de a limita cumpărăturile în exces. Suma de bani rămasă după asigurarea nevoilor primare poate fi fragmentată în categoriile următoare: divertisment, hobby, ieșiri în oraș, cadouri, petreceri, haine etc. Astfel, poți gestiona mai ușor cheltuielile impulsive.

O altă regulă de bază este să te gândești bine înainte de a cumpăra ceva. Ai nevoie de acel lucru? Îl vei folosi? Nu deții deja un articol asemănător? Astfel de întrebări te ajută să filtrezi impulsurile de consum și să achiziționezi lucruri cu sens.

În cazul hainelor, o garderobă capsulă este una dintre schimbările sustenabile pe care le poți face cu ușurință. Garderoba capsulă este formată din mai puține piese vestimentare care pot fi combinate între ele, fac parte din aceeași paletă cromatică și care sunt reprezentative pentru tine.

Cea mai eficientă modalitate de a combate consumul în exces este conștientizarea. Consumerismul a devenit parte din societatea actuală, iar pentru a diminua efectele sale negative este necesar să facem alegeri conștiente și sustenabile.

Dacă astfel de comportamente vor fi adoptate la nivel de masă, putem avea, pe viitor, o formă de capitalism mai durabilă și mai responsabilă. Acest lucru necesită tranziția către surse regenerabile de energie, adoptarea practicilor economiei circulare și promovarea consumului conștient.

 

Acest articol face parte dintr-o serie care promovează obiceiuri sustenabile, realizată cu susținerea ProCredit Bank România.

 

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

 

 

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi a Sistemului Coca-Cola în România. Viitor Plus este o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.