fbpx
skip to Main Content

Deșeurile biodegradabile și compostarea

Cele mai multe dintre deșeurile menajere ajung la groapa de gunoi, deși mare parte dintre ele ar  putea fi recuperate și reutilizate. Dintre acestea, deșeurile biodegradabile (biodeșeurile) sunt responsabile pentru cea mai mare cantitate de deșeuri care ajung să fie depozitate. Astfel, la nivel european, biodeșeurile reprezintă până la 50% din totalul deșeurilor municipale.

Deșeurile biodegradabile – resturile alimentare sau de grădină – se descompun prin procese naturale. Ele se pot „recicla” prin compostare, dar pot fi transformate și în biogaz, prin digestie anaerobă. Recuperarea acestora nu este însă ușoară. Este nevoie de o colectare separată corectă și atentă pentru a fi transformate în compost necontaminat.

Colectarea separată a deșeurilor biodegradabile

Colectarea separată a deșeurilor biodegradabile (biodeșeuri) ca fracție separată a fost adoptată, prin lege, în 2018. Actul normativ a rămas fără norme metodologice până în prezent (2022), motiv pentru care legea nu a fost aplicată decât în anumite județe din România.

O lege mai recentă prevede obligativitatea colectării biodeșeurilor ca fracție separată până în 2024.

Persoanele care stau la casă și au grădină pot composta ei înșiși deșeurile biodegradabile. Cei care stau la bloc ar trebui să colecteze separat resturile alimentare, în funcție de indicațiile operatorului de salubrizare.

Containerul de colectare a deșeurilor biodegradabile ar trebui să fie diferit de celelalte. La fel și mașina care ridică această fracție. Deșeurile biodegradabile ar trebui duse la o stație de compostare. Opțional, ele ar putea fi tratate prin intermediul unui biodigestor, care produce biogaz.

În prezent, doar câteva județe din România colectează separat deșeurile biodegradabile. În schimb, deși este responsabil pentru generarea a 20% din deșeurile din România, Bucureștiul nu are nicio stație de compostare autorizată.

Compostarea

Compostul este un fertilizator natural, obținut din descompunerea resturilor vegetale. Cei care stau la curte, își pot crea propriul compostor.

În compostor, se pot descompune toate resturile de la fructe și legume, cojile de ou, dar și cartonul sau resturile vegetale din grădină.

Transformarea resturilor alimentare în compost economisește o parte din resursele, energia și apa folosite în producția alimentelor.

Există și o metodă de compostare mai eficientă, cu ajutorul râmelor, despre care puteți citi AICI.

Ce se poate composta?

  • resturi alimentare: fructe, legume, produse de panificație, coji de ouă, orez, etc.;
  • resturi de grădină: crengi, frunze, iarbă, știuleți de porumb;
  • hârtie, carton contaminat cu resturi alimentare, ziare, filtre de cafea și pliculețele de ceai.

Deșeurile alimentare, precum resturile de carne, produsele lactate. grăsimea și uleiurile, se pot descompune doar în instalații de compostare industrială. Acestea necesită condiții speciale, mai mult timp și temperaturi mai ridicate, la care un compostor de curte nu poate ajunge.

Află mai multe informații despre compostare AICI.

Unde se compostează în Bucuresti?

Bucureștiul este cel mai mare generator de deșeuri municipale. Cu toate acestea, nu dispune de o stație de compostare autorizată.

Singurele puncte de compostare din Capitala României sunt cele operate de inițiativele comunitare:

Sectorul 1

Sectorul 2

Sectorul 3

Sectorul 4

Sectorul 5

Fiecare din aceste puncte are propriile reguli de compostare. Cine dorește să ducă deșeurile biodegradabile la unul dintre ele, ar trebui să ia legătura cu cei care le administrează.

Permacultura

Permacultura integrează principiile agriculturii ecologice cu biodiversitatea și protejarea mediului într-o manieră prin care echilibrul natural să fie afectat cât mai puțin.

Aplicarea acestei tehnici permite suprafețelor cultivate să se auto-susțină și să consume cât mai puține resurse.

Permacultura presupune, totodată, cultivarea plantelor într-un mod în care acestea să beneficieze cât mai mult de relațiile simbiotice dintre ele și eliminarea unor lucrări de grădinărit, precum lucratul solului sau rotația culturilor.

Plantarea unei grădini-pădure (food forest) este un astfel de exemplu. Ea arată ca o pădure, dar înglobează specii de pomi și arbuști cu fructe comestibile (muri, zmeuri) și plante care se dezvoltă la umbra acestora (salată verde, căpșuni).

Grădini urbane

Planeta se urbanizează. Orașele continuă să crească și să se îndepărteze de locurile unde se produce hrana.

Permacultura urbană își propune să facă orașele mai verzi și mai sustenabile, prin reducerea consumului de resurse și generarea de hrană.

Există inițiative care permit dezvoltarea plantelor sau chiar a unor veritabile grădini urbane în clădirile moderne – pe terase, acoperișuri sau chiar pe pereții verticali ai acestora.

Astfel de amenajări contribuie la reducerea consumului de energie (prin rolul izolator al stratului de pământ) sau de apă (prin instalarea de sisteme de recuperare a apei de ploaie).

Pentru mai multe informații utile despre protejarea mediului, te așteptăm și pe:

Iconita Instagram 2


Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, o organizație non-profit înființată în 2006, cu o experiență în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu.

Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, Eco Provocarea, Bine Primit și Birou Eco.

NEWSLETTER

Introduceți aici adresa de email pentru a vă abona la lista de noutăți Harta Reciclarii

 

Prin abonare vă exprimați acordul de a primi informații despre Harta Reciclării și programele Viitor Plus.

Copyright © 2022 Viitor Plus.

Back To Top