skip to Main Content
Noile Recomandări Ale Ministerului Mediului – O Scurtă Analiză

Noile recomandări ale Ministerului Mediului – o scurtă analiză

În 25 martie scriam un articol despre măsurile luate de alte state europene cu privire la gestionarea deșeurilor în timpul pandemiei. În acel moment nu am găsit niciun comunicat oficial făcut pe acest subiect de autoritățile centrale și locale din România sau de operatorii de salubritate. Am contactat mai mulți operatori de salubritate din țară pentru detalii și așteptăm răspunsurile lor pentru a le centraliza într-un nou articol.

Între timp Ministerul Mediului a publicat mai multe sfaturi utile pentru cetățeni. Pentru a înțelege ce este de făcut, în primul rând este important să ne fie clară diferența între „a fi (auto)izolat sau în carantină” și „a sta acasă conform prevederilor stării de urgență”.

  • Izolate, autoizolate sau în carantină sunt considerate persoanele suspecte de a fi infectate cu noul timp de coronavirus. Această suspiciune se bazează de obicei pe faptul că au intrat în contact direct cu o persoană depistată pozitiv sau pentru că s-au întors dintr-o zonă cu grad mare de risc. Persoanele aflate în (auto)izolare sau în carantină nu au voie să părăsească locul în care li s-a spus să stea în această perioadă (acasă sau într-un spațiu instituțional). Izolarea sau carantina durează 14 zile, dacă nu apar simptome.
  • Toate celelalte persoane stau și ele acasă, respectând condițiile impuse de ordonanțele militare, dar pot ieși pe baza unor documente pentru motivele indicate în lege. În limba engleză se folosește noțiunea de „lockdown”, pentru a numi această situație (și pentru a o diferenția de izolarea/carantină din motive medicale). Această măsură nu are o limită exactă de timp, putând fi prelungită odată cu extinderea stării de urgență.

Recomandările Ministerului Mediului sunt diferite pentru cele două categorii de persoane.

Cei aflați în (auto)izolare sau în carantină sunt îndemnați:

  1. Să oprească colectarea selectivă și să strângă toate tipurile de deșeuri împreună.
  2. Să dubleze sacii de gunoi și să îi strângă pe fiecare în parte bine la gură. Atingerea sacilor va fi făcută doar cu mănuși de unică folosință curate.
  3. Să depoziteze sacii de gunoi, dar fără a-i deteriora prin presare, în așa fel încât să prevină ruperea acestora sau scurgerea de lichide din ei.
  4. Să blocheze accesul animalelor de companie în zonele în care depozitează sacii cu deșeuri.

Celelalte persoane sunt îndemnate:

  1. Colecteze selectiv la fel ca până acum.
  2. Să își plătească taxele de salubritate pentru a asigura continuitatea serviciilor.

Ce întrebări au rămas fără răspuns:

De ce este neapărat necesar să întrerupem colectarea selectivă dacă ne aflăm la izolare? Deșeurile reciclabile nu se descompun rapid și nu eliberează miros, motiv pentru care pot fi ținute și ele în „carantină” încă 14 zile după încheierea carantinei personale, timp în care vor deveni neutre. (Alte state au ales această abordare.)

Trebuie să facem ceva special cu măștile, mănușile, șervețelele și alte tipuri de deșeuri medicale generate la domiciliu?

Cum pot să procedeze persoanele care nu se află în izolare sau în carantină, care vor să colecteze separat, dar care sunt nevoite să parcurgă distanțe mai mari până la cel mai apropiat punct de colectare? De exemplu, sticla se reciclează în destul de puține locuri și nu toată lumea are un container pentru sticlă în apropierea locuinței.

Persoanele aflate în izolare sau în carantină pot ieși să ducă gunoiul sau trebuie să îl țină în case 14 zile? Este această măsură cu adevărat fezabilă, inclusiv pentru cei cu locuințe mici?

Pe lângă această serie de recomandări, vor exista și măsuri (obligatorii) unitare luate la nivel național?

Back To Top